Gripă porcină, criza economică, "petice" de autostrăzi inaugurate cu un entuziasm afişat de parcă am fi construit un al doilea "zid chinezesc", "circ" politic care în ultima perioadă a atins paroxismul, greve generale, concedii fără plată...mi-e greu să mă gândesc la ce a fost bun în 2009...

E ianuarie...2010...prima lună dintr-un nou an...ce sperăm de la 2010? Ce-am sperat şi de la 2009, nu? Ce sperăm de la orice an de altfel...fericire, prosperitate, sănătate... de-astea...dar am fost "cuminţi" şi "ascultători" să le merităm?

"Un an nou fericit', "La mulţi ani", "Sărbători fericite"...urările astea au devenit deja clişee ...cine le mai crede? Dar le spunem pentru că sunt clişee şi trebuie spus de mult însă nimeni nu se mai aşteaptă la ceva bun...aţi spune: "Bine, bine, dar speranţa moare ultima." Adevărat, dar nu suntem tot noi cei care ne tăiem creanga de sub picioare sau ne retezăm aripile să nu mai accedem spre ceea ce dorim noi a fi ceva mai bun pentru noi şi pentru ceilalţi?

Ce ne aduce 2010? Nu ştim...e un nou necunoscut în care ne avântăm la fel ca în orice început de an ...mai citim horoscopul anual să avem o idee asupra a ceea ce ne aşteaptă, dar noi nu ştim sigur ce vom face mâine, dar ştim să ne citim în stele soarta pentru un an întreg?...de ce nu citim în stele şi cum să ieşim din criză, sau cum s schimbăm mentalităţile învechite ale unora? Şi astfel am ajuns la unul dintre cuvintele cheie: "mentalitate".

Fără să intru într-o polemică gen "conflictul dintre generaţii", nu de puţine ori am ascultat în mijloacele de transport conversaţii ale persoanelor în vârstă cu privire la noua generaţie de tineri şi la modalitatea în care privesc şi abordează ei lucrurile, discuţii care erau guvernate de o indignare şi o repulsie sporită faţă de aceştia. Faptul că nu mai cedează locul unui bătrân în mijlocul de transport, sau că nu mai ştiu ce este respectul în general este un aspect care ia naştere odată cu progresul şi ceea ce noi numim "democraţie" şi "libertatea" de a gândi şi de a face ce vrem, adoptate însă şi percepute eronat de o a anumită categorie de tineri. Mă durea să aud însă că discuţia respectivă avea tentă generală şi acele persoane în vârstă erau cu totul dezamăgite de întregul segment tânăr al populaţiei.

"2010 este un nou "teritoriu" de cucerit, un necunoscut ce aşteaptă să se facă cunoscut de către noua generaţie de tineri care aşteaptă să iasă la lumină şi să-i vină rândul să ia cuvântul în faţa întregii lumi...ceea ce ne rezervă anul 2010 şi următorii ani în general îi vizează direct...tinerii de astăzi vor fi cei care vor suporta consecinţele greşelilor făcute de vechea generaţie...tot tinerii vor fi şi cei care vor rezolva însă aceste nereguli lăsate de cei în vârstă, în cazul în care nu vor fi pe deplin săturaţi de tot ce se întâmplă în ţara asta şi vor pleca altundeva unde vor fi mai respectaţi şi luaţi în seamă. Vorbeam de dezamăgirea persoanelor în vârstă? Dezamăgirea este reciprocă...

2010 este anul în care trebuie să începem să învăţăm cum să acţionăm să avem rezultate benefice pe termen lung, să ne gândim de două ori înainte de a întreprinde o acţiune, credem noi, spre binele nostru, dar să constatăm că nu a fost decât un alt eşec dintr-un şir prea lung de insuccese...este anul în care trebuie să învăţăm să ne respectăm reciproc.

Text- Echipa     InfoOtopeni

Orasul