Portal de informare al orasului Otopeni

De multe ori, omul se găsește în situații și în locuri în care decade de la statutul de subiect, la cel de obiect. În trecut oamenii erau siliți să ducă la îndeplinire activități inutile doar pentru a îndeplini sarcinile de plan al regimului comunist ahtiat după victoria statisticii asupra realității din teren. Lucrul productiv, necesar și folositor, era astfel dublat de o frenezie haotică a depășirii planului, o activitate de multe ori imprecisă, de tip stahanovist, care fie ducea la excese deosebite, fie era un stupid act de prezență propagandistic și necesar doar din perspectivă ideologică. Această pseudoactivitate de ,,producție ,, a dus la amplificarea în mentalul colectiv a unui concept ceva mai vechi, aflatul în lucru ori ceea ce denumește expresia ,,a avea treabă,,. Lucrurile au rădăcini mai vechi, dar acel ,,trebuie să facem totul,, și acele imperative anuale ale planului mincinos din era comunistă au dus la înrădăcinarea adâncă a acestui adevărat fel de a privi viața, o viață în care totul se învârte în jurul ideei de ,,treabă,,. Despre acest concept, marginal ca și obârșie, însuși filosoful Petre Țuțea se spune că ar fi dorit să scrie o lucrare cu titlul de ,, Aflatul în lucru la români,,. În acești ani, mult prea agitați, mercantili și plini de reflexe sociale care amintesc mai degrabă de primate decât de omul rațional, aflatul în lucru și-a găsit corolarul perfect în consumism , ridicat la rangul de cult al obiectului, al perisabilul și al faptului care pare a fi, însă niciodată care este cu adevărat. Cred că toată lumea a auzit câți cetățeni ,de la pițipoance la tot felul de emanați ai tranziției, ,,au treabă,, ba prin mall, ba pe la nu știu ce cafenea , ba pe la nu știu ce magazin, hipermagazin ori megaultrasupermaremagazin. Cel mai grav efect al acestui adevărat cult al consumului, al alergăturii fără sens și al căutării de percepții exterioare în non-activități este despiritualizarea individului, golirea persoanei de înțelesurile interioare care animă omul, făptură divină, spre devenire, se ajunge de la ,,a fi,, și de la ,,a simți,, doar la ,,a trebui,, și ,,a avea,, , totul este restrâns într-o sferă în care omul își caută sensul doar în obiecte deșarte și în falși idoli postmoderni.

Citeşte mai mult...

Orasul

 ,,Libertatea este dreptul de a nu minți." - Albert Camus (1913-1960), scriitor.

,,Frica este blestemul omului."  - Feodor Dostoievski (1821-1881), scriitor.

,,Contrariul păcatului nu este virtutea, contrariul păcatului este libertatea." -Soren Kierkegaard (1813-1855), filosof.

,,Orice opinie devine respectabilă dacă este susținută destul de mult timp." - Bertrand Russel (1872-1970), filosof.

,,Îndatorirea de a te depăși, iubirea, nu e decât o lege spirituală a ființei. Legea iubirii nu este o obligație de ordin etic. Ea înseamnă doar : Vino-ți în fire ! " - Nae Ionescu (1890-1940), filosof.

Orasul

Astăzi ne vine cu greu să ne imaginăm felul în care se desfăşura actul de guvernământ în perioada de dinainte de instaurarea regimului comunist şi faptul că nu foarte departe de vremurile noastre conducătorii României puneau un deosebit preţ pe lucruri precum ar fi onoarea, verticalitatea ori demnitatea naţională.

Citeşte mai mult...

Orasul

Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image http://www.curentul.ro/2010/images/stories/2010/05/06/04-atac.jpg
Agent şef de poliţie: Mărtâcu Mircea

Citeşte mai mult...Pe fondul degradării continue a condiţiilor socio-economice se remarcă o creştere a tuturor genurilor de infracţiuni şi diminuarea climatului de ordine şi siguranţă publică.

în consecinţă şi oamenii au devenit mai egoişti, preocupaţi doar de problemele personale cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi, uitând de spiritul de comunitate şi de obligaţiile morale ce decurg din acesta. Privim indiferenţi persoane care comit contravenţii sau infracţiuni, fără a lua nici cea mai mică atitudine şi fără a ne gândi că putem fi noi înşine afectaţi de această indiferenţă colectivă.

Citeşte mai mult...

Orasul

Telefonul mobil a intrat definitiv în viaţa noastră şi, mai mult decât ne dăm seama, a devenit, perfid, stăpânul nostru.

Desigur, imi amintesc Otopeniul anilor 70-80, predestinat parcă atunci să rămână etern un loc „unde nu se întâmplă nimic", atât de aproape şi totuşi atât de departe de capitală. A avea telefon pe atunci te situa în rândul privilegiaţilor sorţii, mai ceva decât posesorii decapotabilelor astăzi. Părea o altă lume, dintr-un alt timp: doar telefonul fusese inventat cu mai bine de 100 de ani in urmă!

Citeşte mai mult...

Orasul

Pagina 36 din 36

36
Următor
Sfârşit