Singura mare sărbătoare din luna Februarie este Praznicul împărătesc al întâmpinării Domnului pe care Biserica îl sărbătoreşte în fiecare an la 2 februarie.
La 40 de zile de la naşterea pruncului Iisus, după rânduielile religioase copilul trebuia dus la templu şi închinat lui Dumnezeu, ca parte bărbătească şi întâi născut ce era. După datină se aduceau şi două turturele, darul oamenilor săraci pentru a fi jertfite pe altarele templului.
Deşi era Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, pruncul Iisus se supune Legii, pentru ca prin respectarea ei omul să-şi poată câştiga viaţa veşnică. Iar Fecioara Măria, care ştia taina naşterii peste fire a Fiului ei, se supune şi ea rânduielilor obişnuite ale tuturor credincioşilor, făcându-le pildă desăvârşită a ascultării de Dumnezeu.
Praznicul întâmpinării Domnului este praznicul marilor aşteptări ale omului. In Ierusalim era un om drept cu numele de Simeon şi lui i se vestise de Duhul Sfânt că nu va vedea pe Pruncul Sfânt îndemnat de Dumnezeu, Simeon vine la templu tocmai când Iosif şi Fecioara Măria aduceau pe Pruncul Iisus. Atunci, Simeon L-a luat în braţele sale pe Prunc şi a zis: 'Acum slobozeşte pe robul Tău Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai păţit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor şi slava poporului Tău Israel."
Amin. Text: Slujitorii Bisericii Sf. Gheorghe- Otopeni