Înainte de a deveni principalul punct al României în materie de transport aviatic, Otopeniul s-a bucurat de o importanță militară aparte. Presa de sfârșit de veac al XIX-lea indică rolul strategic al acestei așezări, care, la vremea respectivă, avea încă statut de comună. Învecinându-se cu Bucureștiul, Otopeniul funcționa ca o poartă a capitalei. Orice pericol, natural sau militar, se cerea oprit până la a atinge Pădurea Băneasa, astfel încât securitatea principalului oraș al țării să nu fie pusă în pericol. Indiferent dacă era vorba de inundații, epidemii, cutremure, secete sau atacuri armate, Otopeniul trebuia să fie pregătit și să încerce, pe cât posibil, să protejeze Bucureștiul de consecințele negative. Cu alte cuvinte, să blocheze amenințările.
Astfel, Otopeniul a fost inclus în planul de fortificare a Bucureștiului. În anul 1882, Carol I venit la tron cu ideea germană a burgului, a cetății – numea o comisie care avea ca scop să înalțe zidurile din jurul Capitalei, pe care dorea să o ferească de eventualele dezlănțuiri armate ce se puteau ivi pe fondul unei situații internaționale tensionate. Otopeniul a primit o atenție sporită, fiind încadrat ca fortificație de tip I (cea mai importantă alături de Chitila). Alte fortificații, nu la fel de însemnate, erau Jilava, Pantelimon, Cernica, Popești, Bragadiru, Berceni, Măgurele sau Mogoșoaia. Povestea lor este redată de Mircea Constantinescu în lucrarea “După București, potopul…”, apărută la Editura Biblioteca Bucureștilor în anul 2001. În total, Bucureștiul era înconjurat de 72 de kilometri de ziduri și santinele, situate la aproximativ 4 kilometri una de alta și oferind 364 de puncte de tragere. Planificată a se încheia în 1885, construcția a durat cu 13 ani mai mult, fiind gata de abia în 1898. Un an mai târziu, în iunie 1899, înșiși Măria sa regele Carol I și principele moștenitor Ferdinand de Hohenzollern “au plecat cu un tren special pentru a vizita fortificațiunile ce se ridică în jurul Bucureștiului”, scrie “Epoca” din 3 iunie 1899. Pornind la ora nouă și jumătate dimineața din Gara de Nord, suita regală, formată din aproximativ 50 de persoane, a poposit mai întâi la Jilava și la Chiajna. Dupa încă o oprire la Chitila, unde s-a servit dejunul, alaiul a trecut și prin Otopeni, un fort cu structura pentagonală și Baterie de tip 4. Apoi, regele a continuat spre Tunari, inspectând și restul forturilor recent finalizate.
Citeşte mai mult...