Agrisul (ribes uva-crispa sau ribes grossularia)
Agrişul este un arbust cu o înălţime, la maturitate cuprinsă între 60 şi 150 cm. În ţara noastră se întâlneşte în zona subalpină şi alpină, prin tufărişuri şi păduri.
Aparţine familiei saxifragaceelor.
Florile sunt mici, verzui sau roşcate, hermafrodite, grupate câte 2-3. Fructul este globulos, ovoidal, sau alungit, de culoare verde, galbenă sau roşiatică, păros, cu nervuri. Coacerea are loc în iunie-iulie. Fructele au gust dulce, acrişor, aromat şi sunt comestibile. Agrişele au şi o mare valoare medicinală, fiind bogate în săruri minerale şi vitamine.
În practica naturistă, şi nu numai, se face cură de agrişe, ajungându-se să se consume, în curele de dezintoxicare, până la 1 kg de agrişe pe zi. Se consumă atât ca desert cât şi în scop curativ. Conţine substanţe active importante: vitaminele A, B1, B2, C si P, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, acizi - mai ales acidul citric, dar şi acidul malic sau tartric, pectine. În practica medicinală curentă, agrişele sunt utilizate datorită calităţii lor laxative şi depurative. Au efecte, de asemenea, şi în suferinţele reumatice, în gută, în afecţiunile cardiace. Totodată, sunt un bun regulator al activităţii digestive şi hepatice, precum şi un diuretic natural şi eficient. Agrişele sunt recomandate şi în curele de slăbire. Planta are următoarele calităţi terapeutice: tonic, digestiv, laxativ, depurativ, diuretic.
Uz intern: - atonie digestivă, obezitate, afecţiuni hepatice, reumatice, cardiace, digestive - fructe proaspete sau sub formă de infuzie sau dulceaţă.
Contraindicaţii: - Agrişul este contraindicat în caz de alergii la fructele arbustulu
Albăstrea (centaurea cyanus)
Plantă medicinală care are flori albastre globuloase. Albăstrelele cresc în zonele de câmpie şi de deal (mai ales pe lângă lanurile de cereale), dar şi în zone cu clima uscată şi ajung la maturitate începând cu luna iulie până în septembrie. Au o durată de viaţă de 1-2 ani. De la această plantă se utilizează în mod special florile. Planta este acoperită de peri micuţi care îi oferă un aspect mătăsos. În ciuda numelui, florile plantei sunt atât albastre dar şi alb-roz. Florile se vor recolta doar când sunt integral deschise. Albăstrelele au proprietăţi calmante, hidratante, astringente, emoliente, bacteriostatice, antiinflamatoare. Se utilizează mai ales în boli ale pielii şi în cosmetică, dar şi pentru alte afecţiuni. Pentru ca efectul albăstrelelor să fie evident, în scop cosmetic, acestea trebuie utilizate sub formă de comprese, zilnic timp de 10-15 minute timp de 2 -3 luni. În scop medicinal se vor utiliza doar florile plantei. Uscarea florilor se va face întinzându-le într-un singur strat pe o suprafaţă uscată. Dupa acest procedeu, pentru preparearea ceaiurilor (infuzii) florile vor fi păstrate în pungi de hârtie.
Uz extern: - flori - ochi obosiţi sau iritaţi, riduri, eczeme, ulceraţii ale pielii, orjelet, ihitioză, conjunctivite - sub formă de infuzie (compresă) concentrată şi cataplasmă.
Uz intern: - flori - bronşite, stări febrile, boli hepatice, boli renale, boli ale aparatului urinar, ameliorarea stărilor diareice.