La Liceul Teoretic „Ioan Petruş” din Otopeni, alături de cadrele didactice, un rol deosebit în stabilirea programului „Şcoala altfel” l-au avut părinţii şi elevii. În felul acesta s-au planificat şi desfăşurat activităţi speciale, la care toţi au participat cu interes.
Această idee, de a desfăşura ceva diferit de ce fusese până atunci, i-a atras şi pe elevii din clasa I A. Am gândit această săptămână ca pe una a călătoriilor imaginare sau reale, posibile printr-o implicare entuziastă a copiilor, dornici de a participa la o altfel de şcoală.
Clopoţelul „Şcolii altfel” a sunat luni, 2 aprilie 2012, când clasa a fost transformată într-un atelier de creaţie, intitulat „Ce pot face două mâini dibace?”
A fost o provocare pentru copii, deoarece mâinile mici şi harnice, minţile lor isteţe au trecut la lucru şi au creat împreună diferite obiecte legate de Sărbătoarea de Paşte. Micii artişti au folosit materiale sintetice diverse, au pus în aplicare propriile idei, astfel că, la sfârşitul zilei, din „atelierul nostru de creaţie” au apărut lucruri minunate cu care a fost împodobită clasa în aşteptarea marii sărbători.
A doua zi din săptămâna „Şcoala altfel” a debutat la biblioteca liceului, cercetând „Lumea cărţilor” ce îi aşteaptă pe copii să le citească.
Apoi, elevii au intrat în „Jocul imaginaţiei” şi, prin vizionarea unor fragmente din filmul „Amintiri din copilărie” realizat de Elisabeta Bostan, am călătorit împreună în timp şi în spaţiu, pentru a vedea o altfel de şcoală, cu altfel de elevi, de cadre didactice. Era şcoala din Humuleşti, satul copilăriei lui Ion Creangă, pe care am comparat-o cu şcoala noastră de astăzi. Curioşi, copiii l-au văzut pe Nică citind din bătrânul său Ceaslov, apoi, într-un „Concurs literar”, ne-am reamintit personaje şi întâmplări din minunatele sale poveşti şi povestiri.
Acest joc al imaginaţiei a însemnat un nou prilej de a-i apropia pe elevi de minunata lume a cărţii. Astfel, printr-o activitate „altfel” decât cele obişnuite, copiii au înţeles că, doar aplecându-se asupra cărţii, aceasta le va dezvălui minunatele sale secrete.
Parcursul acestei săptămâni deosebite devenea tot mai interesant, iar elevii aşteptau cu nerăbdare ziua de miercuri, 4 aprilie 2012, urmând vizita la Aeroportul „Henri Coandă”.
Această activitate a fost pregătită cu ajutorul unui grup de părinţi ai elevilor clasei şi s-a desfăşurat sub genericul „Aripi româneşti”.
Copiii au avut ocazia să vadă acest important obiectiv din oraşul Otopeni aşa cum nu l-au mai văzut şi au înţeles cât de important este el pentru ţara noastră şi pentru oraşul nostru. Ei au cunoscut momente importante din istoria aviaţiei româneşti, observând machetele avioanelor construite de Aurel Vlaicu şi Traian Vuia. Au fost înconjuraţi cu grijă şi dragoste de personalul aeroportului, observând o mică parte din complexitatea activităţii acestuia, admirând o expoziţie de fotografii, pornind într-un tur interesant al platformei aeroportuare. Astfel au putut vedea de aproape avioanele aterizând şi decolând, apoi am urcat împreună într-un avion al Companiei Tarom.
Ne-am bucurat auzindu-i pe aceşti copii de 7 ani spunându-şi unul altuia: „Îţi dai seama cât trebuie să înveţi ca să poţi conduce un avion?” Deci, la o vârstă atât de fragedă au înţeles cât de importantă este învăţătura pentru fiecare dintre ei.
Ultima etapă a vizitei la Aeroportul „Henri Coandă” a fost aceea în care copiii au putut asista la simularea modului în care se dirijează mişcarea avioanelor din turnul de control de către controlorii de trafic aerian. Este posibil ca în mintea unora dintre copii, chiar de acum, să se înfiripe fascinaţia pentru lumea zborului, atât de mare le era curiozitatea faţă de tot ce vedeau!
Dorind să efectuăm cât mai multe şi mai diverse activităţi, împreună cu biblioteca liceului am desfăşurat cu elevii clasei I A excursia „Bucureşti – popasuri în istorie şi în prezent”, activitate la care au participat mulţi dintre părinţii copiilor.
Continuând ideea cea mai importantă a acestei săptămâni, aceea a călătoriilor reale sau imaginare, copiii au poposit întâi „În lumea plantelor” din Grădina Botanică, cercetând interesantele sale spaţii exterioare şi serele cu plante exotice.
Am continuat călătoria amintindu-ne „Legenda lui Bucur”. Am mers împreună pe malul Dâmboviţei şi am păşit în bisericuţa ce aminteşte de momentele de început ale oraşului Bucureşti.
Excursia s-a încheiat cu o „Incursiune în lumea animalelor”, la Grădina Zoologică.
Săptămâna „Şcoala altfel” a fost o provocare pentru cadre didactice, elevi şi familiile acestora.
Cu ce au rămas copiii la sfârşitul acestei săptămâni? Cu o mai mare încredere că, lucrând împreună, pot realiza, chiar la această vârstă, lucruri inedite, cu dorinţa de a pătrunde, prin citit, în minunata lume a cărţilor, spre a-i descoperi secretele, cu fascinaţia zborului şi cu convingerea că, prin muncă şi învăţătură, îşi pot îndeplini toate dorinţele, cu bucuria de a regăsi, călătorind, locuri şi fapte despre care ştiau doar din cărţi.
În loc de concluzie vom consemna replica unei fetiţe: Trebuia să numim această săptămână nu „Săptămâna altfel”, ci „Săptămâna frumoasă”!
Text: Învăţător Vasilica Marioara Dima,
Bibliotecar Livia Trifu
