1 S Sf. Prooroc Naum; Cuv. Filaret Milostivul (Dezlegare la peşte)
2 D Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Miropa; Sf. Solomon, Arhiep. Efesului (Dezlegare la peşte)

Duminica a XVI-a după Rusalii (Pilda talanţilor); Ap. II Corinteni VI, 1-10; Ev. Matei XXV, 14-30; glas 1, voscr. 4

3 L † Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica; Sf. Prooroc Sofronie; Sf. Mc. Teodor, Arhiep. Alexandriei (Dezlegare la peşte)
4 M † Sf. M. Mc. Varvara; Cuv. Ioan Damaschin (Dezlegare la peşte)
5 M † Cuv. Sava cel Sfinţit; Sf. Mc. Anastasie; Cuv. Nectarie (Dezlegare la peşte)
6 J †) Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peşte)
7 V †) Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ambrozie, Ep. Mediolanului (Dezlegare la peşte)
8 S Cuv. Patapie şi Sofronie; Sf. Ap. Tihic, Cezar şi Onisifor (Dezlegare la peşte)
9 D Zămislirea Sf. Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociţă Ana (Dezlegare la peşte)

Duminica a XXVII-a după Rusalii (Tămăduirea femeii gârbove); Ap. Efeseni VI, 10-17; Ev. Luca XIII, 10-17; glas 2, voscr. 5

10 L Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Evgraf (Post)
11 M Cuv. Daniil Stâlpnicul şi Luca cel Nou; Sf. Mc. Varsava (Dezlegare la ulei şi vin)
12 M †) Sf. Ier. Spiridon, Ep. Trimitundei; Sf. Mc. Sinet; Sf. Sfinţit Mc. Alexandru (Dezlegare la peşte)
13 J †) Sf. Ier. Dosoftei, Mitr. Moldovei; † Sf. M. Mc. Evstratie, Auxenţie, Evghenie, Mardarie şi Orest; Sf. Mc. Lucia fecioara (Dezlegare la peşte)
14 V Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon, Arian şi Apolonie (Post)
15 S † Sf. Sfinţit Mc. Elefterie; Sf. Mc. Antia şi Suzana (Dezlegare la peşte)
16 D Sf. Prooroc Agheu; Sf. Mc. Marin; Sf. Împărăteasă Teofana (Dezlegare la peşte)

Duminica a XXVIII-a după Rusalii (a Sf. Strămoşi; Pilda celor poftiţi la cină); Ap. Coloseni I, 12-18; Coloseni III, 4-11; Ev. Luca XIV, 16-24; glas 3, voscr. 6

17 L Sf. Prooroc Daniel şi Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail (Post)
18 M †) Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe; Sf. Ier. Modest (Dezlegare la peşte)
19 M Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Ier. Grichentie; Sf. Mc. Trifon; Cuv. Aglaia (Post)
20 J Înainteprăznuirea Naşterii Domnului; Sf. Sfinţit Mc. Ignatie Teoforul (Dezlegare la ulei şi vin)
21 V Sf. Mc. Iuliana; Sf. Mc. Temistocle (Post)
22 S †) Sf. Ier. Petru Movilă, Mitr. Kievului; Sf. M. Mc. Anastasia (Sâmbăta dinaintea Naşterii Domnului) (Post)
23 D Sf. 10 Mc. din Creta; Sf. Pavel, Arhiep. Neocezareei; Cuv. Naum (Post)

Duminica dinaintea Naşterii Domnului (a Sf. Părinţi după trup ai Domnului; Genealogia Mântuitorului); Ap. Evrei XI, 9-10; 32-40; Ev. Matei I, 1-25; glas 4, voscr. 7

24 L Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului) (Numai seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină)
25 M (†) Naşterea Domnului (Crăciunul)
26 M A doua zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; † Cuv. Nicodim de la Tismana (Harţi)
27 J A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. Întâiul Mc. şi Arhid. Ştefan
28 V Sf. 20.000 de Mc. arşi în Nicomidia (Harţi)
29 S Sf. 14.000 de prunci ucişi din porunca lui Irod; Cuv. Marcel (Sâmbăta după Naşterea Domnului)
30 D Sf. Mc. Anisia; Cuv. Teodora din Cezareea; Cuv. Leon

Duminica după Naşterea Domnului (Fuga în Egipt); Ap. Galateni I, 11-19; Ev. Matei II, 13-23; glas 5, voscr. 8

31 L Cuv. Melania Romana; Sf. Mc. Hermes (Odovania Praznicului Naşterii Domnului)

PROOROCUL NAUM
1 DECEMBRIE

Numele acestui prooroc înseamnă “mângâiere”. De origine el era din Galileea dintr-o localitate numită Elchesem. El a fost chemat de Dumnezeu să le vestească ninivitenilor, locuitorii ce trăiau în cetatea Ninivei, capitala Imperiului Asirian că dacă nu se vor pocăi pentru păcatele lor, vor  atrage asupra lor mânia lui Dumnezeu.
Cartea sa este aşezată în rândul celor 12 prooroci mici şi se consideră de Sfinţii Părinţi că proorocul ar fi compus-o între anii 663-654.
Pentru că ninivitenii nu au ascultat cele spuse de proorocul Naum şi au continuat a săvârşi păcatele lor cum ar fi închinarea idolilor sau lipsa de iubire între oameni, Dumnezeu a pedepsit cetatea Ninive, fiind distrusă prin revărsarea apelor asupra ei şi prin incendii devastatoare.
Astfel cetatea Ninive este distrusă complet în anul 612 î.Hr.

Citeşte mai mult...

Pentru început, acest praznic nu s-a serbat dintotdeauna la data de șase august, ci a avut loc cu patruzeci de zile înaintea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, dar mutat de sfinții părinți la 6 august, deoarece coincidea cu începutul Postului Mare.

Domnul nostru Iisus Hristos știind că se apropie vremea când trebuie să pătimească pentru mântuirea lumii le-a făcut ucenicilor săi cunoscută aceasta. Văzând Domnul tristețea care este peste ucenicii săi, i-a întărit pe dânșii făgăduindu-le lor că după puține zile vor fi unii dintre ei cărora le va arăta slava Sa Dumnezeiască.

Trecând șase zile, Mântuitorul Iisus Hristos a luat cu sine pe ucenicii săi și s-a îndreptat cu aceștia în părțile Galileii la Muntele Taborului. Ajungând la poalele Taborului, Mântuitorul a voit a se sui în munte pentru a se ruga, dar cum rugăciunile Sale către Părintele Său ceresc voia a le face singur, a luat cu sine numai pe trei din ucenici și anume: pe Petru, pe Iacob și pe Ioan.

Ajungând pe munte, Mântuitorul s-a îndepărtat de ucenicii săi la un loc mai înalt pentru a se ruga, iar ucenicii săi fiind obosiți de greutatea drumului și de durata rugăciunii au adormit.

Citeşte mai mult...

În timpul privegherii ce se săvârșește în biserica ortodoxă de pe Muntele Taborului se vede venind dinspre Nazaret pe cerul întunecat un nor portocaliu. Acest nor se tot apropie de munte încât la 12 noaptea ajunge să fie exact perpendicular cu biserica ortodoxă de pe Tabor, dar la o distanță de câțiva kilometri de munte.

În timpul sfintei liturghii norul luminos vine și se așază deasupra turlei bisericii și stă exact până în momentul Heruvicului când se desprind bucăți din nor și se răspândesc sub formă de îngeri și păsări. Acest nor aduce cu el și un miros care mulți zic că ar fi tămâie, alții zic că ar fi rășinoase dar cu siguranță că acel miros este o mireasmă Dumnezeiască ce nu poate fi descrisă în cuvinte suficiente la fel ca și minunea ce are loc în fiecare an pe Muntele Taborului.

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

În conformitate cu sfânta tradiție, Maica Domnului a murit ca orice ființă omenească, dar așa cum mărturisește această mare sărbătoare, a fost luată cu trupul la cer în împărăția sfântă a lui Dumnezeu, acolo de unde Maica Vieții noastre se roagă și mijlocește pentru noi înaintea Prea Sfintei Treimi.

Apostolii au fost aduși în chip minunat la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi ea a fost slujită și înmormântată cu mare cinste. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu, prin voia dumnezeiască și dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci apostolii au descoperit că trupul sfânt nu era în mormânt.

Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viață. Biserica ortodoxă propovăduiește că Maica Domnului este fără de păcat, a murit cu adevărat și apoi a fost luată cu trupul la cer ca Maică a vieții, și este părtașă la viața fără de sfârșit din Împărăția Cerurilor, viața pregătită și promisă tuturor care “ascultă și împlinesc Cuvântul lui Dumnezeu”.

Sărbătoarea este precedată de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn și vin, sâmbăta și duminica, cu excepția Schimbării la Față (6 august) când este dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor față de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiri poartă acest hram. În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje la mănăstirile ce își sărbătoresc ocrotitoarea. Cel mai mare pelerinaj cu ocazia acestei sărbători este cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei renumite icoane a Maicii Domnului. Aici, sute de mii de credincioși cer ajutorul Maicii Domnului, la vremea praznicului înconjoară în genunchi biserica cântând: “Am venit Măicuță să te mai vedem, și să-ți spunem dorul pe care-l avem…”. AMIN!

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Sfântul Ioan Botezătorul a fost numit de însuși Mântuitorul Iisus Hristos cel mai mare om născut din femeie.

Cum el a fost Înaintemergător al Mântuitorului și l-a vestit pe acesta zicând despre Iisus că el este cel care va boteza cu Duh Sfânt și că este trimis înaintea lui Iisus pentru a pregăti venirea Sa, la fel a fost și adormirea sa precum Mântuitorul a murit pentru mântuirea lumii și Sfântul Ioan Botezătorul a suferit moartea mucenicească pentru mustrarea fărădelegilor lui Irod Antipa.

Irod Antipa era unul din cei 4 fii ai lui Irod, care după moartea tatălui său primise a patra parte de stăpânire peste Galileea. El luase de soție pe fiica lui Areta, care era împăratul Arabiei, cu care a petrecut o vreme până ce ispitindu-se de frumusețea soției fratelui său, Filip, a pornit lupta împotriva acestuia pentru a-i lua soția, pe Irodiada.

Sfântul Ioan Proorocul care era defăimător al păcatului și propovăduitor al pocăinței, toată viața viețuind ca un înger în trup, văzând această fărădelege a lui Irod Antipa l-a mustrat pe dânsul pentru ea.

Împăratul mâniindu-se pe prooroc l-a aruncat în temniță, căci nu voia să îl omoare pe dânsul, deoarece știa că Ioan este bărbat drept înaintea lui Dumnezeu și că poporul îl iubește.

Citeşte mai mult...

1 D †) Sf. Ier. Leontie de la Rădăuţi; Sf. Mc., doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian

Duminica a IV-a după Rusalii (a Sf. Părinţi de la Sinodul IV Ecumenic; Vindecarea slugii sutaşului); Ap. Romani VI, 18-23; Ev. Matei VIII, 5-13; Ioan XVII, 1-13; glas 3, voscr. 4

2 L † Aducerea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne; †) Sf. Voievod Ştefan cel Mare
3 M Sf. Mc. Iachint; Sf. Anatolie, Patr. Constantinopolului
4 M Sf. Andrei, Arhiep. Cretei; Cuv. Marta (Post)
5 J † Cuv. Atanasie Atonitul; Cuv. Mc. Ciprian
6 V Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia; Sf. Mc. Arhip şi Filimon (Post)
7 S Sf. M. Mc. Chiriachi; Cuv. Toma din Maleon şi Acachie
8 D Sf. M. Mc. Procopie; †) Sf. Mc. Epictet şi Astion

Duminica a V-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei); Ap. Romani X, 1-10; Ev. Matei VIII, 28-34; IX, 1; glas 4, voscr. 5

9 L Sf. Sfinţiţi Mc. Pangratie şi Chiril; Sf. Mc. Andrei şi Prov
10 M Sf. 45 de Mc. din Nicopolea Armeniei; Sf. Mc. Apolonie, Vianor şi Siluan
11 M Sf. M. Mc. Eufimia; Sf. Olga, împărăteasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra (Post)
12 J Sf. Mc. Proclu şi Ilarie; Sf. Veronica
13 V Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Cuv. Ştefan Savaitul; Cuv. Sara (Post)
14 S Sf. Ap. Achila; Sf. Mc. Just şi Iraclie; Cuv. Nicodim Aghioritul
15 D Sf. Mc. Chiric şi Iulita; Cuv. Iosif, Arhiep. Tesalonicului; Sf. Vladimir, Luminătorul Rusiei

Duminica a VI-a după Rusalii (Vindecarea Slăbănogului din Capernaum); Ap. Romani XII, 6-14; Ev. Matei IX, 1-8; glas 5, voscr. 6

16 L Sf. Sfinţit Mc. Atinoghen cu cei 10 ucenici ai săi; Sf. Mc. Avudim şi Faust
17 M Sf. M. Mc. Marina; Sf. Ier. Eufrasie
18 M †) Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Mc. Iachint, Pavel şi Valentina (Post)
19 J Cuv. Macrina, sora Sf. Vasile cel Mare; Cuv. Die
20 V †) Sf. Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul (Post)
21 S Cuv. Simeon şi Ioan Pustnicul; Sf. Prooroc Iezechiel
22 D Sf. Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena; Cuv. Mc. Marcelia

Duminica a VII-a după Rusalii (a Sf. Părinţi de la Sinodul IV Ecumenic; Vindecarea a doi orbi şi a unui mut din Capernaum); Ap. Romani XV, 1-7; Ev. Ioan IX, 27-35; Ioan XVII, 1-13; glas 6, voscr. 7

23 L Aducerea Moaştelor Sf. Sfinţit Mc. Foca; Sf. Mc. Trofim şi Teofil
24 M Sf. M. Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen
25 M Adormirea Sf. Ana; Cuv. Olimpiada şi Eupraxia (Post)
26 J Sf. Sfinţit Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi din Roma
27 V †) Sf. M. Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Cuv. Antuza (Post)
28 S Sf. Ap. şi diac. Prohor, Nicanor, Timon şi Parmena
29 D Sf. Mc. Calinic, Mamant şi Veniamin; Sf. Mc. Teodota cu fiii săi

Duminica a VIII-a după Rusalii (Înmulţirea pâinilor); Ap. I Corinteni I, 10-17; Ev. Matei XIV, 14-22; glas 7, voscr. 8

30 L Sf. Ap. Sila, Silvan, Crescent, Epenet şi Andronic; Sf. Mc. Iulita; Sf. Mc. Valentin, Ep. Umbriei
31 M Înainteprăznuirea scoaterii Sf. Cruci; Sf. şi Dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea (Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului)

Marele Prooroc al lui Dumnezeu, Ilie a trăit cu şapte veacuri înaintea venirii Mântuitorului Hristos pe pământ. El s-a născut în Țara Galaadului de cealaltă parte a Iordanului făcând parte din seminţia lui Aaron, întâiul preot din Legea Veche, această ţară învecinându-se cu cetatea Tesvi, de aici venindu-I şi numele de Tesviteanul.

Încă de la naşterea sa, tatăl său a ştiut că fiul lui va deveni om mare înaintea lui Dumnezeu căci în timpul când a fost născut el a avut o vedenie cu pruncul său înconjurat de niște bărbaţi îmbrăcaţi în alb dându-i pruncului să mănânce foc, aceasta preînchipuindu-i puterea cuvântului pe care o va avea Ilie.

În zilele vieţii sale, domnea peste Israel regele Ahab şi cu soţia sa, Isabela, care erau închinători la idoli, ei slujind zeului Baal.

Citeşte mai mult...

Iunie (30 zile)
ziua 15 ore, noaptea 9 ore

1 V Sf. Mc. Justin Martirul şi Filosoful; Sf. Mc. Hariton, Firm şi Valerian (Odovania Praznicului Înălţării Domnului) (Dezlegare la peşte)
2 S †) Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Nichifor Mărt., Patr. Constantinopolului (Pomenirea morţilor - Moşii de vară)
3 D Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Pavel, Dionisie şi Claudie; Sf. Mc. Paula

Duminica a VIII-a după Paşti (Duminica Mare) (a Rusaliilor (Cincizecimii); (†) (Pogorârea Sf. Duh); Ap. Fapte II, 1-11; Ev. Ioan VII, 37-53; VIII, 12

4 L († ) Sf. Treime; †) Sf. Mc.: Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel; Sf. Mitrofan, Patr. Constantinopolului
5 M Sf. Mc. Dorotei, Ep. Tirului; Sf. Mc. Marchian, Nicandru şi Leonid
6 M Cuv. Visarion şi Ilarion cel Nou; Sf. Mc. Ghelasie şi Valeria (Harţi)
7 J Sf. Sfinţit Mc. Teodot; Sf. Mc. Zenaida; Cuv. Sebastiana; Cuv. Antim
8 V Sf. Martiri Nicandru şi Marcian; Aducerea moaştelor Sf. M. Mc. Teodor Stratilat (Harţi)
9 S Sf. Chiril al Alexandriei; Sf. Mc. Tecla, Mariamni, Marta, Maria şi Enata (Odovania Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt)
10 D Sf. Sfinţit Mc. Timotei, Ep. Prusiei; Sf. Mc. Alexandru şi Antonina (Lăsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru şi Pavel)

Duminica I după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor); Ap. Evrei XI, 33-40; XII, 1-2; Ev. Matei X, 32-35; 37-38; XIX, 27-30; glas 8, voscr. 1

11 L Sf. Ap. Vartolomeu şi Varnava (Începutul Postului Sf. Ap. Petru şi Pavel) (Post)
12 M Cuv. Onufrie cel Mare şi Petru Atonitul (Dezlegare la ulei şi vin)
13 M Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Levcosiei din Cipru (Post)
14 J Sf. Prooroc Elisei; Sf. Metodie, Patr. Constantinopolului; Cuv. Iulita (Dezlegare la ulei şi vin)
15 V Sf. Prooroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fer. Ieronim şi Augustin (Post)
16 S Sf. Tihon, Ep. Amatundei; Sf. Sfinţit Mc. Marcu (Dezlegare la peşte)
17 D Sf. Mc. Manuil, Savel şi Ismail (Dezlegare la peşte)

Duminica a II-a după Rusalii (a Sf. Români; Chemarea primilor Apostoli); Ap. Romani II, 10-16; Ev. Matei IV, 18-23; glas 1, voscr. 2

18 L Sf. Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul; Cuv. Erasm (Post)
19 M Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare (Dezlegare la ulei şi vin)
20 M Sf. Mc. Metodie, Ep. Patarelor; Sf. Calist, Patr. Constantinopolului (Post)
21 J Sf. Mc. Iulian din Tars şi Afrodisie (Dezlegare la ulei şi vin)
22 V †) Sf. Ier. Grigorie Dascălu, Mitr. Ţării Româneşti; Sf. Sfinţit Mc. Eusebie; Sf. Mc. Zenon, Zina şi Galaction (Post)
23 S Sf. Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocleu pr. (Dezlegare la peşte)
24 D (†) Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele); †) Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moaştelor Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava (Dezlegare la peşte)

Duminica a III-a după Rusalii (Despre grijile vieţii); Ap. Romani XIII, 11-14; XIV, 1-4; Romani V, 1-10; Ev. Luca I, 1-25; 57-68; 76; 80; Matei VI, 22-23; glas 2, voscr. 3

25 L Sf. M. Mc. Fevronia; Cuv. Dionisie şi Dometie (Post)
26 M Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ioan, Ep. Goţiei (Dezlegare la ulei şi vin)
27 M Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mc. Anect; Sf. Ioana Mironosiţa (Post)
28 J Aflarea moaştelor Sf. Mc., doctori fără de arginţi, Chir şi Ioan; Sf. Mc. Papia (Dezlegare la ulei şi vin)
29 V (†) Sf. Ap. Petru şi Pavel (Dezlegare la peşte)
30 S † Soborul celor 12 Sf. Ap.; †) Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeţ

“Cei ce sunteți între apostoli mai întâi pe scaun șezători și lumii învățători, Stăpânului tuturor rugați-vă, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă”.

Sfântul Apostol Petru înainte de chemarea sa la rangul de apostol se chema Simon, fiul lui Iona. El era născut în Betsaida, o cetate mică și puțin cunoscută din Galileea Palestinei. Era fratele Sfântului Apostol Andrei.

El l-a cunoscut pe Mântuitorul Hristos prin fratele său când acesta i-a zis: “Vino, am găsit pe Mesia cel adevărat” și acesta l-a dus la Iisus, Mântuitorul dându-i numele de Chefa, ce se tâlcuiește Petru. A fost chemat la rangul de apostol de pe țărmul mării Galileei sau lacului Ghenizaret într-o zi când era la pescuit alături de fratele său Andrei, Mântuitorul întâlnindu-i atunci le-a adresat chemarea zicând: “Veniți și vă voi face pe voi pescari de oameni”.

După Înălțarea Domnului la cer, Sfântul Apostol Petru a fost primul propovăduitor în Duminica Cincizecimii, când a câștigat pentru Biserica Domnului trei mii de suflete.

El a propovăduit cuvântul Evangheliei Mântuitorului Hristos în Cezareea Palestinei, după aceea a mai trecut prin orașele Tripoli, Ortosia, insula Aratos, Paltos, Gavala și Laodiceea ajungând în cele din urmă în Antiohia, în toate aceste cetăți tămăduind bolnavi în numele Domnului Iisus Hristos și hirotonind episcopi în urma sa.

A propovăduit Evanghelia și în Spania, dar sfârșitul vieții sale pământești l-a suferit la Roma, fiind răstignit cu capul în jos la cererea sa, pentru a privi spre cer unde avea să se înalțe și duhul său la Cel pe care    L-a propovăduit atâția ani – Domnul nostru Iisus Hristos.

Citeşte mai mult...

Această sărbătoare este cunoscută în popor și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica și se prăznuiește pe 24 iunie.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă din seminția lui Aaron. Nașterea proorocului Ioan s-a petrecut cu 6 luni înainte de nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Nașterea sa a fost vestită de către arhanghelul Gavriil lui Zaharia, în timp ce slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de înger, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Ioan este nume iudeic, prescurtare de la Iohanan, care înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. După ce a crescut, s-a retras în pustie unde a dus viață îngerească. Rolul lui nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a descoperi lumii că Mesia-Hristos este Fiul lui Dumnezeu.

Biserica ortodoxă îl cinstește pe Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinți, după Sfânta Fecioară Maria, iar iconografia îl prezintă în icoana numită Deisis,  rugându-se împreună cu Maica Domnului ca mijlocitori înaintea Domnului Iisus Hristos pentru iertarea păcatelor oamenilor.

De ce această sărbătoare se numește în popor, SÂNZIENE?

Acest obicei s-a păstrat mai ales în Bucovina. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult al soarelui pe care îl practicau strămoșii noștri daco-geți. Sânzienele erau considerate niște zeițe frumoase ascunse prin pădurile neumblate de om. Conform tradiției, Sânzienele plutesc în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, dau leac și miros frumos florilor și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfințite și păstrate apoi cu grijă în casele oamenilor.

Sub aspect religios, în ziua de 24 iunie, în Bucovina se sărbătorește cu mare fast Aducerea moaștelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. În această zi orașul Suceava devine neîncăpător datorită miilor de pelerini din județele învecinate, sau din Maramureș, Ardeal sau Basarabia, care vin să se închine la Sfintele Moaște ale Sfântului Ioan cel Nou.

AMIN!

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Toată suflarea creștin ortodoxă, trebuie să știe că Sfânta Treime este temelia credinței noastre. Dar puțini creștini știu că ziua de luni care urmează după Duminica Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile sau Cinzecimea) este consacrată Prea Sfintei Treimi.

Această sărbătoare reprezintă de fapt ecoul liturgic al Duminicii Rusaliilor, este ziua în care sunt pomenite la un loc toate cele trei Persoane ale Ființei Unice a lui Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Pentru că Duhul Sfânt nu poate fi despărțit de Tatăl care L-a purces și de Fiul care L-a trimis, Persoanele Treimii sunt prăznuite împreună.

De oricare Persoană Dumnezeiască am vorbi, sau pe oricare am cinsti, tot pe singurul Dumnezeu îl cinstim, pentru că Aceștia Trei, Una Sunt.

Deoarece Tată este cel care îi trimite pe Fiul și pe Duhul Sfânt, ordinea sfintei iconomii și a mântuirii neamului omenesc este Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. În ceea ce privește cunoașterea de Dumnezeu, Sfântul Vasile cel Mare, spune că ordinea este exact inversă: “Atunci când primim darurile Duhului Sfânt, îl întâlnim mai întâi pe cel care este trimis, adică pe Duhul Sfânt, mai apoi îl cunoaștem pe cel care trimite, adică pe Fiul și în continuare ne înălțăm mintea la cel care este izvorul și cauza tuturor bunătăților, adică la Tatăl”.

Lucrarea Sfintei Treimi se observă foarte bine în timpul Sfintei Liturghii. Întreaga rugăciune a jertfei liturgice este adresată Tatălui pentru ca Acesta să îl trimită pe Duhul Sfânt, care va transforma pâinea și vinul în Trupul și în Sângele lui Hristos, iar noi împărtășindu-ne cu Sfintele Taine, devenim sălaș al Dumnezeului Treimic.

Fiind  așezată a doua zi după Pogorârea Duhului Sfânt, care are loc la 50 de zile după Înviere, și această sărbătoare are o dată variabilă, anul acesta fiind prăznuită pe         4 iunie.

Ca buni creștini, să ne închinăm Sfintei Treimi și așa să ne rugăm în toate zilele vieții noastre: “Prea Sfânta Treime miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Sfinte cercetează și vindecă neputințele noastre pentru numele Tău”.

AMIN!

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Pentru mulți dintre noi, acest cuvânt pelerinaje, a devenit un cuvânt sfânt. Le așteptăm cu dragoste și nerăbdare și multă bucurie sufletească. De fapt pelerinajul este o drumeție la locurile sfinte și prin aceasta pelerinajul devine cuvânt sfânt și iubit.

Personal, am descoperit locurile sfinte odată cu aceste pelerinaje. Puține mănăstiri cunoșteam pe-aici prin împrejurimi: Căldărușani, Sitaru, Țigănești, Cernica, Pasărea și cam atât. Iar în țară, afară de Cozia și Curtea de Argeș, nu-mi amintesc să fi trecut pe la alte mănăstiri. Iar de rămas peste noapte într-o mănăstire nici nu știam că se poate. Eu știam că mănăstirile sunt doar locurile sfinte unde viețuiesc prea cuvioșii călugări. Dar a venit revoluția din decembrie 1989 și așa am aflat cei mai mulți dintre noi, că pelerinul poate să rămână și el peste noapte în mănăstire, să participe la slujbe, să se închine la sfintele icoane și la moaștele sfinților. Când asculți glasurile îngerești ale măicuțelor și ale călugărilor la o slujbă de noapte și stai îngenuncheat la o icoană, neștiut și nevăzut de nimeni, atunci te inundă o bucurie aparte și începi să trăiești sentimentul că L-ai aflat pe Dumnezeu. Iar dacă L-ai aflat pe Dumnezeu, viața pământească ți se deschide larg, pentru a păși mai ușor, cu pași îngerești către Împărăția Cerului.

Așa am început să ne adunăm în jurul părintelui Nicolae și a lui nea Radu, timizi și neorganizați la început și să purcedem către sfintele mănăstiri. Apoi când am avut și sprijinul primăriei, pelerinajele noastre au devenit tot mai bine organizate și s-a extins mult aria mănăstirilor vizitate. Am reușit să ne închinăm aproape la toate mănăstirile din Moldova și Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Ardeal și Maramureș. Ne-am rugat la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, am trecut pe la multe din muzeele mănăstirilor. Am abordat unele orașe importante ale țării: Iași, Cluj Napoca, Târgu - Jiu, Tulcea. Am aflat de mormântul voievodului Ștefan cel Mare la Putna, mâna cuviosului Nicodim la Tismana, capul domnitorului Mihai Viteazul la Dealu, moaștele sfinților martiri de la Niculițel frumos așezate pe baldachinul de la mănăstirea Cocoș. Am ridicat rugăciuni la mormântul părintelui Cleopa la Sihăstria, am văzut casa memorială de la Hobița a marelui Constantin Brâncuși. Am văzut Dunărea de la înălțimea mănăstirii Sfânta Ana, am trecut prin defileul Jiului și prin Cheile Bicazului, am aprins lumânări la mormântul părintelui Arsenie Boca la Prislop, am admirat stâncile de la Râmeț și am băut apă sfințită de la izvorul părintelui Ghelasie de la aceeași mănăstire. Ne-am răcorit mâinile și picioarele în izvoarele de la mănăstirea Izbuc, am cântat Apărătoare Doamnă la mănăstirea Humor, am urcat plini de zel la sfânta Teodora de la Sihla și câte alte minuni am văzut.

Pentru toate acestea, îți mulțumim Doamne! AMIN!

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos are loc la 40 de zile de la Învierea Sa. Această zi a Înălțării Sale la cer, Mântuitorul o vestise ucenicilor Săi încă înainte de patimile Sale și de Învierea cea de a treia zi, El le făgăduise ucenicilor Săi că “de folos este a mă duce Eu, că de nu mă voi duce Eu nu va veni Mângâietorul, Duhul adevărului ”.

Timp de 40 de zile după Învierea SA, Mântuitorul s-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi, mâncând și bând cu dânșii întărindu-i pe ei în credință și înfățișându-le lor în cel mai clar mod Învierea cea de a treia zi și făgăduindu-le multe dintre tainele Împărăției lui Dumnezeu. Iar când a venit vremea Înălțării Sale la cer, Mântuitorul i-a luat cu sine pe ucenicii Săi și i-a suit în muntele măslinilor și pe când erau ei pe drum Mântuitorul le-a poruncit lor să nu se depărteze de Ierusalim și să aștepte venirea Preasfântului Duh, le-a vorbit lor și despre propovăduirea Evangheliei Sale până la marginile lumii.

Zicându-le acestea, Domnul nostru Iisus Hristos i-a binecuvântat pe dânșii și de pe acest munte al măslinilor s-a Înălțat la ceruri fiind învăluit de un nor luminos și de sfinți îngeri pentru a pregăti locașul tuturor celor ce îl iubesc pe El și respectă poruncile Sale.

Și pe când Mântuitorul se Înalță la ceruri, apostolii privind Îngerul Domnului a grăit către dânșii spunându-le că acest Iisus Dumnezeu cu același trup cu care a Înviat iarăși va veni să judece viii și morții, dar nu cum a venit mai înainte în sărăcie și în tăcere, dimpotrivă va veni cu multă slavă înconjurat de îngeri și cu sunet de trâmbițe.

Prin Înălțarea Sa la ceruri, Mântuitorul ne arată nouă cât de sus a fost ridicată firea omenească, căci această fire omenească Mântuitorul nostru nu o va lepăda în veci, El fiind om adevărat și Dumnezeu adevărat.

A căruia se cuvine puterea și slava împreună cu părintele său cel ceresc și cu Bunul și de viață Făcătorul său Duh acum și pururea și în vecii vecilor. AMIN!

Hristos s-a Înălțat!

Fiind o sărbătoare cu dată variabilă, în funcție de data Paștelui, anul acesta “Înălțarea Domnului o prăznuim la data de 24 mai”.

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Această sărbătoare este dragă nouă românilor și creștinilor din lumea întreagă. Prin Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, am ajuns să fim creștini, adică să credem în Hristos cel răstignit și înviat! Prin Sfinții Apostoli care au propovăduit vestea bună a Nașterii Pruncului Sfânt, am aflat de Hristos - Dumnezeu adevărat și om adevărat. Iar prin Sfinții Împărați Constantin și Elena, am primit libertatea de a ne închina și a ne ruga Dumnezeului adevărat.

Împăratul Constantin și Maica sa, Împărăteasa Elena, au distrus idolii păgâni făcuți de mâini omenești, la care se închinau, din neștiință, neamurile pământului. Ei au dat libertatea religiei creștine, până atunci persecutată și au ridicat creștinismul la rangul de religie oficială a întregului Imperiu Roman de Apus și de Răsărit (Imperiul Bizantin). Ei au luat hotărârea ca ziua de duminică să fie o zi de slujbă și de rugăciune în întregul Imperiu.

Ei au scos biserica din întunericul catacombelor la lumina sfântă a soarelui, iar sfânta Împărăteasă Elena este cea care a aflat la Ierusalim și Crucea Răstignirii. Ei au aprins candela credinței în multe suflete înfricoșate de atâtea chinuri la care erau supuși creștinii și pentru acestea toate și pentru multe altele, ei au fost numiți “Întocmai cu Apostolii” și sunt pomeniți în calendarul creștin în fiecare an, în ziua de 21 mai.

Faptul că în localitatea și comunitatea noastră creștină sălășluiește un sfânt locaș cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, nu poate fi decât un prilej de bucurie și de mândrie. Apreciem eforturile Primăriei care în timp record a înălțat această minunată biserică, înzestrând-o cu toate cele necesare cultului. Și în încheiere un gând bun pentru preotul Ion Iliuță care propovăduiește Cuvântul lui Hristos în comunitatea restrânsă de la Odăi, care în fiecare duminică vine să se închine în frumoasa și cocheta lor biserică.

AMIN!

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

2012 MAI (31 zile)
ziua 14 ore, noaptea 10 ore

1 M Sf. Prooroc Ieremia; Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie şi Acachie; Cuv. Isidora
2 M Aducerea moaştelor Sf. Atanasie cel Mare (Dezlegare la peşte)
3 J Sf. Mc. Timotei şi soţia sa Mavra; Sf. Mc. Diodor şi Rodopian, diac.; Cuv. Teodosie
4 V Sf. Mc. Pelaghia; Cuv. Valerian (Dezlegare la peşte)
5 S Sf. M. Mc. Irina; Sf. Mc. Neofit, Gaie şi Gaian
6 D Sf. şi Dreptul Iov; Cuv. Mamant, Pahomie şi Ilarion

Duminica a IV-a după Paşti (a Slăbănogului de la Vitezda); Ap. Fapte IX, 32-42; Ev. Ioan V, 1-15; glas 3, voscr. 4

7 L Arătarea semnului Sf. Cruci pe cer la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie şi Codrat
8 M † Sf. Ap. şi Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare
9 M Aducerea moaştelor Sf. Ier. Nicolae la Bari; Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor (Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii) (Dezlegare la peşte)
10 J Sf. Ap. Simon Zilotul; Cuv. Isihie Mărt. şi Lavrentie
11 V Sf. Sfinţit Mc. Mochie; Sf. Chiril şi Metodie, apostolii slavilor (Dezlegare la peşte)
12 S † Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiep. Ciprului; Sf. Gherman, Patr. Constantinopolului
13 D Sf. Mc. Glicheria; Cuv. Serghie Mărt.

Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencii); Ap. Fapte XI, 19-30; Ev. Ioan IV, 5-42; glas 4, voscr. 7

14 L Sf. Mc. Isidor; Sf. Sfinţit Mc. Terapont
15 M Cuv. Pahomie cel Mare; Cuv. Ahile, Ep. Larisei
16 M Cuv. Teodor cel Sfinţit; Sf. Mc. Isachie, Simeon şi Petru (Dezlegare la peşte)
17 J Sf. Ap. Andronic; Sf. Iunia; Cuv. Nectarie şi Teofan
18 V Sf. Mc. Petru, Dionisie şi Hristina; Sf. Mc. Teodot şi cele 7 Sf. Mc. fecioare (Dezlegare la peşte)
19 S Sf. Sfinţit Mc. Patrichie; Sf. Mc. Chiriachi; Cuv. Memnon
20 D Sf. Mc. Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul

Duminica a VI-a după Paşti (a Orbului din naştere); Ap. Fapte XVI, 16-34; Ev. Ioan IX, 1-38; glas 5, voscr. 8

21 L †) Sf. Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena
22 M Sf. Mc. Vasilisc şi Marcel; Sf. Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic; Sf. Mc. Sofia, doctoriţa
23 M Cuv. Mihail Mărt., Ep. Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa (Odovania Praznicului Învierii Domnului) (Dezlegare la peşte)
24 J (†) Înălţarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor; Cuv. Simeon; Sf. Mc. Serapion; Sf. Mc. Marciana
25 V † A treia aflare a Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul; Sf. Mc. Celestin (Dezlegare la peşte)
26 S Sf. Ap. Carp şi Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie şi Elena
27 D Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinţiţi Mc. Terapont şi Eladie; Sf. Mc. Alipie; Sf. Ioan Rusul

Duminica a VII-a după Paşti (a Sf. Părinţi de la Sinodul I Ecumenic); Ap. Fapte XX, 16-18; 28-36; Ev. Ioan XVII, 1-13; glas 6, voscr. 10

28 L Cuv. Nichita Mărt., Ep. Calcedonului; Sf. Sfinţit Mc. Eutihie
29 M Sf. Mc. Teodosia; Sf. Sfinţit Mc. Olivian şi Alexandru
30 M Cuv. Isaachie Mărt. şi Varlaam; Sf. Mc. Natalie (Dezlegare la peşte)
31 J Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Eusebie şi Haralambie

APRILIE (30 zile)

ziua 13 ore, noaptea 11 ore

 

1 D Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărt. (Dezlegare la ulei şi vin)

 

Duminica a V-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca); Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. Marcu X, 32-45; Luca VII, 36-50; glas 1, voscr. 9

 

2 L Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian şi Edesie (Post)

3 M Cuv. Nichita Mărt.; Sf. Mc. Elpidifor (Post)

4 M Cuv. Gheorghe de la Maleon, Zosima şi Platon; Iosif, imnograful (Post)

5 J Sf. Mc. Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul şi Agatopod (Post)

6 V Sf. Mc. Irineu, Ep. de Sirmium; Sf. Eutihie, Patr. Constantinopolului; Cuv. Platonida (Post)

7 S Sf. Mc. Gheorghe Mărt., Ep. Mitilenei; Sf. Mc. Caliopie, Achilina şi Rufin diac. (Sâmbăta lui Lazăr - Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

8 D Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit şi Hermas (Denie) (Dezlegare la peşte)

 

(†) Duminica a VI-a din Post (a Floriilor - Stâlpărilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-18

 

9 L Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Sf. Mc. Vadim arhim. (Sf. şi Marea Luni; Denie) (Numai seara, pâine şi apă)

10 M Sf. Mc. Terentie, Pompie, African şi Maxim; Sf. Mc. Dima (Sf. şi Marea Marţi; Denie) (Numai seara, pâine şi apă)

11 M †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica; Sf. Sfinţit Mc. Antipa; Cuv. Trifina (Sf. şi Marea Miercuri; Denie) (Numai seara, pâine şi apă)

12 J †) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Vasile Mărt.; Sf. Antuza (Sf. şi Marea Joi; Denia celor 12 Evanghelii) (Post)

13 V Sf. Sfinţit Mc. Artemon (Sf. şi Marea Vineri; Denia Prohodului Domnului) (Zi aliturgica) (Post negru)

14 S Sf. Martin Mărt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Sf. şi Marea Sâmbătă) (Post negru)

15 D Sf. Ap. Aristarh, Pud şi Trofim; Sf. Mc. Crescent

 

(†) Duminica Sf. Învieri (Sf. Paşti); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17

 

16 L (†) A doua zi de Paşti; Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina şi Hionia

17 M (†) A treia zi de Paşti; Sf. Mc. Simeon, Ep. Persiei; Sf. Acachie, Ep. Melitinei

18 M Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Cosma, Ep. Calcedonului (Harţi)

19 J Cuv. Ioan Paleolavritul; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie

20 V †) Izvorul Tămăduirii; †) Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. Teodor Trihina; Sf. Ap. Zaheu (Harţi)

21 S Sf. Sfinţit Mc. Ianuarie; Sf. Mc. Alexandra, împărăteasa; Sf. Mc. Filipia

22 D Sf. Teodor Sicheotul, Ep. Anastasiopolei; Sf. Ap. Natanail

 

Duminica a II-a după Paşti (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev. Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1

 

23 L †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de biruinţă; Sf. Mc. Valerie

24 M †) Sf. Ier. Mărt.: Ilie Iorest şi Sava, Mitr. Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărt. din Maramureş; Sf. Mc. Pasicrat şi Valentin din Durostorum; Cuv. Elisabeta

25 M Sf. Ap. şi Ev. Marcu; †) Cuv. Vasile de la Poiana Mărului (Dezlegare la peşte)

26 J Sf. Mc. Vasile, Ep. Amasiei; Sf. Glafira

27 V Sf. Sfinţit Mc. Simeon, ruda Domnului; Sf. Ap. Aristarh, Marcu şi Zinon (Dezlegare la peşte)

28 S Sf. Ap. Iason şi Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian şi Dada

29 D Sf. 9 Mc. din Cizic; Cuv. Memnon Mărt.

 

Duminica a III-a după Paşti (a Mironosiţelor); Ap. Fapte VI, 1-7; Ev. Marcu XV, 43-47; XVI, 1-8; glas 2, voscr. 3

 

30 L Sf. Ap. Iacob, fiul lui Zevedeu

În ziua de 23 aprilie, biserica face prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, a cărui viață este un tezaur de nestrămutată credință în Hristos, vădită prin numeroase acte de milostenie și fapte minunate.

Viteazul ostaș al Împăratului ceresc, s-a născut în Capadocia, o provincie din Asia Mică, în jurul anului 260, dintr-o familie creștină aleasă. A fost crescută în frică de Dumnezeu de către mama sa, care era din Cezareea Palestinei și avea multă avere. Tatăl său a suferit tot moarte martirică, pentru că deși era ofițer în armata romană (păgână pe vremea aceea), a îmbrățișat învățătura Evangheliei și credința cea adevărată în Hristos.

După ce tânărul Gheorghe a ajuns la vârsta de 20 de ani, a fost luat la oaste, iar fiindcă era viteaz și iscusit în rânduiala sa, a fost ridicat la gradul de tribun, și apoi foarte repede primește cinstea de a fi numit comandant al armatei romane de răsărit, chiar de către împăratul Dioclețian.

Citeşte mai mult...

 Învierea Domnului sau Sfintele Paști este cea mai mare sărbătoare religioasă a credincioșilor creștini. Are dată variabilă, dar ziua este întotdeauna aceiași - Duminica.

De obicei luna aprilie este luna sărbătoririi Paștelui, dar uneori, mai rar, ce e drept, Paștele poate avea loc și în luna mai.

Din paginile Sfintelor Evanghelii se desprinde că Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos a profețit despre patimile, moartea și Învierea Sa. Dar aceste profeții, Sfinții Apostoli și ucenici ai Domnului le-au primit în tăcere, ca și cum n-ar fi crezut în posibilitatea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Însă toate profețiile s-au adeverit: vinderea, arestarea, procesul religios, apoi cel în fața instanței civile romane, osândirea la moarte, suferințele îndurate, răstignirea, moartea, dar mai cu seamă Învierea. Abia după ce Domnul a înviat, ucenicii și-au adus aminte de cuvintele Lui: “Deci când a înviat din morți, ucenicii Săi și-au adus aminte că El zisese acestea și au crezut Scripturii și cuvântului pe care-l spusese Iisus” (Ioan 2.22.).

Minunea Învierii s-a produs a treia zi de la Răstignire, duminica, ziua întâi a săptămânii la iudei, și este relatată de toți Sfinții Evangheliști. Dintre aceștia Sfântul Matei ne lasă o amplă relatare, spunând că s-a făcut cutremur mare și un înger al Domnului, pogorându-se din cer și venind, a prăvălit piatra de la ușa mormântului și ședea deasupra ei. Și înfățișarea lui era ca a fulgerului și îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Și de frica lui s-au cutremurat străjerii și s-au făcut ca niște morți, iar femeile mironosițe (purtătoare de mir) s-au îndreptat spre mormânt dis-de-dimineață cu miresmele pe care le pregătiseră, pentru a unge trupul Domnului. Ajungând la mormânt au văzut că piatra de la ușa mormântului era răsturnată. Drept aceea au putut intra în mormânt, dar acolo au fost întâmpinate de îngerul Domnului care le-a spus că Iisus Nazarineanul cel răstignit a înviat. Așadar, femeile mironosițe sunt primele care găsesc piatra răsturnată de pe ușa mormântului, primele care văd mormântul gol, primele care vestesc Învierea Sfinților Apostoli.

Vorbind despre minunea Învierii, unul din marii teologi români ai veacului xx, mitropolitul Antonie Plămădeală scria: “Știrile despre Înviere ne vin de la martori oculari. Ei L-au văzut murind, L-au îngropat, L-au plâns, și-au pierdut speranța, s-au lepădat de El, și apoi tot ei L-au văzut înviat, deși nu se mai așteptau la așa ceva.”

Și când l-au văzut înviat și-au recăpătat curajul, și au început să-L mărturisească cu îndrăzneală pe Hristos cel Înviat.

Din moment ce credem în Învierea lui Hristos, avem datoria morală de a deveni și noi martori ai acesteia, și alături de sfintele femei mironosițe și de Sfinții Apostoli și ucenici ai Domnului, să mărturisim din noaptea Învierii până la Înălțare, că într-adevăr “Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!”

 

AMIN!