Pentru mulți dintre noi, acest cuvânt pelerinaje, a devenit un cuvânt sfânt. Le așteptăm cu dragoste și nerăbdare și multă bucurie sufletească. De fapt pelerinajul este o drumeție la locurile sfinte și prin aceasta pelerinajul devine cuvânt sfânt și iubit.

Personal, am descoperit locurile sfinte odată cu aceste pelerinaje. Puține mănăstiri cunoșteam pe-aici prin împrejurimi: Căldărușani, Sitaru, Țigănești, Cernica, Pasărea și cam atât. Iar în țară, afară de Cozia și Curtea de Argeș, nu-mi amintesc să fi trecut pe la alte mănăstiri. Iar de rămas peste noapte într-o mănăstire nici nu știam că se poate. Eu știam că mănăstirile sunt doar locurile sfinte unde viețuiesc prea cuvioșii călugări. Dar a venit revoluția din decembrie 1989 și așa am aflat cei mai mulți dintre noi, că pelerinul poate să rămână și el peste noapte în mănăstire, să participe la slujbe, să se închine la sfintele icoane și la moaștele sfinților. Când asculți glasurile îngerești ale măicuțelor și ale călugărilor la o slujbă de noapte și stai îngenuncheat la o icoană, neștiut și nevăzut de nimeni, atunci te inundă o bucurie aparte și începi să trăiești sentimentul că L-ai aflat pe Dumnezeu. Iar dacă L-ai aflat pe Dumnezeu, viața pământească ți se deschide larg, pentru a păși mai ușor, cu pași îngerești către Împărăția Cerului.

Așa am început să ne adunăm în jurul părintelui Nicolae și a lui nea Radu, timizi și neorganizați la început și să purcedem către sfintele mănăstiri. Apoi când am avut și sprijinul primăriei, pelerinajele noastre au devenit tot mai bine organizate și s-a extins mult aria mănăstirilor vizitate. Am reușit să ne închinăm aproape la toate mănăstirile din Moldova și Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Ardeal și Maramureș. Ne-am rugat la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, am trecut pe la multe din muzeele mănăstirilor. Am abordat unele orașe importante ale țării: Iași, Cluj Napoca, Târgu - Jiu, Tulcea. Am aflat de mormântul voievodului Ștefan cel Mare la Putna, mâna cuviosului Nicodim la Tismana, capul domnitorului Mihai Viteazul la Dealu, moaștele sfinților martiri de la Niculițel frumos așezate pe baldachinul de la mănăstirea Cocoș. Am ridicat rugăciuni la mormântul părintelui Cleopa la Sihăstria, am văzut casa memorială de la Hobița a marelui Constantin Brâncuși. Am văzut Dunărea de la înălțimea mănăstirii Sfânta Ana, am trecut prin defileul Jiului și prin Cheile Bicazului, am aprins lumânări la mormântul părintelui Arsenie Boca la Prislop, am admirat stâncile de la Râmeț și am băut apă sfințită de la izvorul părintelui Ghelasie de la aceeași mănăstire. Ne-am răcorit mâinile și picioarele în izvoarele de la mănăstirea Izbuc, am cântat Apărătoare Doamnă la mănăstirea Humor, am urcat plini de zel la sfânta Teodora de la Sihla și câte alte minuni am văzut.

Pentru toate acestea, îți mulțumim Doamne! AMIN!

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos are loc la 40 de zile de la Învierea Sa. Această zi a Înălțării Sale la cer, Mântuitorul o vestise ucenicilor Săi încă înainte de patimile Sale și de Învierea cea de a treia zi, El le făgăduise ucenicilor Săi că “de folos este a mă duce Eu, că de nu mă voi duce Eu nu va veni Mângâietorul, Duhul adevărului ”.

Timp de 40 de zile după Învierea SA, Mântuitorul s-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi, mâncând și bând cu dânșii întărindu-i pe ei în credință și înfățișându-le lor în cel mai clar mod Învierea cea de a treia zi și făgăduindu-le multe dintre tainele Împărăției lui Dumnezeu. Iar când a venit vremea Înălțării Sale la cer, Mântuitorul i-a luat cu sine pe ucenicii Săi și i-a suit în muntele măslinilor și pe când erau ei pe drum Mântuitorul le-a poruncit lor să nu se depărteze de Ierusalim și să aștepte venirea Preasfântului Duh, le-a vorbit lor și despre propovăduirea Evangheliei Sale până la marginile lumii.

Zicându-le acestea, Domnul nostru Iisus Hristos i-a binecuvântat pe dânșii și de pe acest munte al măslinilor s-a Înălțat la ceruri fiind învăluit de un nor luminos și de sfinți îngeri pentru a pregăti locașul tuturor celor ce îl iubesc pe El și respectă poruncile Sale.

Și pe când Mântuitorul se Înalță la ceruri, apostolii privind Îngerul Domnului a grăit către dânșii spunându-le că acest Iisus Dumnezeu cu același trup cu care a Înviat iarăși va veni să judece viii și morții, dar nu cum a venit mai înainte în sărăcie și în tăcere, dimpotrivă va veni cu multă slavă înconjurat de îngeri și cu sunet de trâmbițe.

Prin Înălțarea Sa la ceruri, Mântuitorul ne arată nouă cât de sus a fost ridicată firea omenească, căci această fire omenească Mântuitorul nostru nu o va lepăda în veci, El fiind om adevărat și Dumnezeu adevărat.

A căruia se cuvine puterea și slava împreună cu părintele său cel ceresc și cu Bunul și de viață Făcătorul său Duh acum și pururea și în vecii vecilor. AMIN!

Hristos s-a Înălțat!

Fiind o sărbătoare cu dată variabilă, în funcție de data Paștelui, anul acesta “Înălțarea Domnului o prăznuim la data de 24 mai”.

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Această sărbătoare este dragă nouă românilor și creștinilor din lumea întreagă. Prin Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, am ajuns să fim creștini, adică să credem în Hristos cel răstignit și înviat! Prin Sfinții Apostoli care au propovăduit vestea bună a Nașterii Pruncului Sfânt, am aflat de Hristos - Dumnezeu adevărat și om adevărat. Iar prin Sfinții Împărați Constantin și Elena, am primit libertatea de a ne închina și a ne ruga Dumnezeului adevărat.

Împăratul Constantin și Maica sa, Împărăteasa Elena, au distrus idolii păgâni făcuți de mâini omenești, la care se închinau, din neștiință, neamurile pământului. Ei au dat libertatea religiei creștine, până atunci persecutată și au ridicat creștinismul la rangul de religie oficială a întregului Imperiu Roman de Apus și de Răsărit (Imperiul Bizantin). Ei au luat hotărârea ca ziua de duminică să fie o zi de slujbă și de rugăciune în întregul Imperiu.

Ei au scos biserica din întunericul catacombelor la lumina sfântă a soarelui, iar sfânta Împărăteasă Elena este cea care a aflat la Ierusalim și Crucea Răstignirii. Ei au aprins candela credinței în multe suflete înfricoșate de atâtea chinuri la care erau supuși creștinii și pentru acestea toate și pentru multe altele, ei au fost numiți “Întocmai cu Apostolii” și sunt pomeniți în calendarul creștin în fiecare an, în ziua de 21 mai.

Faptul că în localitatea și comunitatea noastră creștină sălășluiește un sfânt locaș cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, nu poate fi decât un prilej de bucurie și de mândrie. Apreciem eforturile Primăriei care în timp record a înălțat această minunată biserică, înzestrând-o cu toate cele necesare cultului. Și în încheiere un gând bun pentru preotul Ion Iliuță care propovăduiește Cuvântul lui Hristos în comunitatea restrânsă de la Odăi, care în fiecare duminică vine să se închine în frumoasa și cocheta lor biserică.

AMIN!

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

Vineri, 4 Mai 2012
- Spectacol folcloric (Piața Primăriei)
Duminică, 6 Mai 2012, ora 11.00
- Spectacol copii “La lilieci” (Sala Mare)
Luni, 7 Mai 2012
- Vernisaj Expoziție Institutul de arte “Ioan Grigorescu”
Vineri, 11 Mai 2012
- Spectacol muzical (Piața Primăriei)
Duminică, 13 Mai 2012, ora 11.00
- Spectacol circ pentru copii “Lady Bubbles”
Duminică, 20 Mai 2012, ora 11.00
- Spectacol copii (Sala Mare)
Vineri, 25 Mai 2012
- Concert "Holograf", "Vank" (Piața Primăriei)
Marti, 29 Mai 2012
- Festivalul “Zâmbetul Copilăriei” (Sala Mare)
Joi, 31 Mai 2012
- Gala "Zâmbetul Copilăriei" (Sala Mare)

Intrarea la spectacolele Centrului Cultural “Ion Manu” se face pe bază de invitaţii. Acestea se pot ridica gratuit de la Secretariat în săptămâna evenimentului, zilnic între orele 10.00 - 15.00. Rezervari on-line pe www.ionmanu.ro.
Intrarea în sală se face cu 15 minute înaintea orei programate de începere a spectacolului. Invitaţiile îşi pierd valabilitatea după începerea evenimentului.
Centrul Cultural “Ion Manu” îşi rezervă dreptul de a modifica programul şi îşi ia obligaţia de a anunţa schimbările în timp util.

2012 MAI (31 zile)
ziua 14 ore, noaptea 10 ore

1 M Sf. Prooroc Ieremia; Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie şi Acachie; Cuv. Isidora
2 M Aducerea moaştelor Sf. Atanasie cel Mare (Dezlegare la peşte)
3 J Sf. Mc. Timotei şi soţia sa Mavra; Sf. Mc. Diodor şi Rodopian, diac.; Cuv. Teodosie
4 V Sf. Mc. Pelaghia; Cuv. Valerian (Dezlegare la peşte)
5 S Sf. M. Mc. Irina; Sf. Mc. Neofit, Gaie şi Gaian
6 D Sf. şi Dreptul Iov; Cuv. Mamant, Pahomie şi Ilarion

Duminica a IV-a după Paşti (a Slăbănogului de la Vitezda); Ap. Fapte IX, 32-42; Ev. Ioan V, 1-15; glas 3, voscr. 4

7 L Arătarea semnului Sf. Cruci pe cer la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie şi Codrat
8 M † Sf. Ap. şi Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare
9 M Aducerea moaştelor Sf. Ier. Nicolae la Bari; Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor (Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii) (Dezlegare la peşte)
10 J Sf. Ap. Simon Zilotul; Cuv. Isihie Mărt. şi Lavrentie
11 V Sf. Sfinţit Mc. Mochie; Sf. Chiril şi Metodie, apostolii slavilor (Dezlegare la peşte)
12 S † Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiep. Ciprului; Sf. Gherman, Patr. Constantinopolului
13 D Sf. Mc. Glicheria; Cuv. Serghie Mărt.

Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencii); Ap. Fapte XI, 19-30; Ev. Ioan IV, 5-42; glas 4, voscr. 7

14 L Sf. Mc. Isidor; Sf. Sfinţit Mc. Terapont
15 M Cuv. Pahomie cel Mare; Cuv. Ahile, Ep. Larisei
16 M Cuv. Teodor cel Sfinţit; Sf. Mc. Isachie, Simeon şi Petru (Dezlegare la peşte)
17 J Sf. Ap. Andronic; Sf. Iunia; Cuv. Nectarie şi Teofan
18 V Sf. Mc. Petru, Dionisie şi Hristina; Sf. Mc. Teodot şi cele 7 Sf. Mc. fecioare (Dezlegare la peşte)
19 S Sf. Sfinţit Mc. Patrichie; Sf. Mc. Chiriachi; Cuv. Memnon
20 D Sf. Mc. Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul

Duminica a VI-a după Paşti (a Orbului din naştere); Ap. Fapte XVI, 16-34; Ev. Ioan IX, 1-38; glas 5, voscr. 8

21 L †) Sf. Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena
22 M Sf. Mc. Vasilisc şi Marcel; Sf. Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic; Sf. Mc. Sofia, doctoriţa
23 M Cuv. Mihail Mărt., Ep. Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa (Odovania Praznicului Învierii Domnului) (Dezlegare la peşte)
24 J (†) Înălţarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor; Cuv. Simeon; Sf. Mc. Serapion; Sf. Mc. Marciana
25 V † A treia aflare a Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul; Sf. Mc. Celestin (Dezlegare la peşte)
26 S Sf. Ap. Carp şi Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie şi Elena
27 D Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinţiţi Mc. Terapont şi Eladie; Sf. Mc. Alipie; Sf. Ioan Rusul

Duminica a VII-a după Paşti (a Sf. Părinţi de la Sinodul I Ecumenic); Ap. Fapte XX, 16-18; 28-36; Ev. Ioan XVII, 1-13; glas 6, voscr. 10

28 L Cuv. Nichita Mărt., Ep. Calcedonului; Sf. Sfinţit Mc. Eutihie
29 M Sf. Mc. Teodosia; Sf. Sfinţit Mc. Olivian şi Alexandru
30 M Cuv. Isaachie Mărt. şi Varlaam; Sf. Mc. Natalie (Dezlegare la peşte)
31 J Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Eusebie şi Haralambie

Duminică, 1 aprilie 2012, ora 18.00

- Spectacol Teatrul de Revistă “Aplauze, Aplauze”

Miercuri, 4 aprilie 2012

- Festivalul de teatru pentru elevi liceeni

“D’ ale lui Otopeanu”

Sâmbătă, 7 aprilie 2012, ora 18.00

- Spectacol Pascal

9-13 aprilie 2012

- Târg Paști – Piața Primăriei

Vineri, 20 aprilie 2012, ora 18.00

- Spectacol muzical - Folk

Duminică, 22 aprilie 2012, ora 19.00, aer liber

- Spectacol Pop-Opera “Saleno”

Duminică, 29 aprilie 2012, ora 11.00

- Spectacol Copii “O locomotivă și o gară”

APRILIE (30 zile)

ziua 13 ore, noaptea 11 ore

 

1 D Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărt. (Dezlegare la ulei şi vin)

 

Duminica a V-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca); Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. Marcu X, 32-45; Luca VII, 36-50; glas 1, voscr. 9

 

2 L Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian şi Edesie (Post)

3 M Cuv. Nichita Mărt.; Sf. Mc. Elpidifor (Post)

4 M Cuv. Gheorghe de la Maleon, Zosima şi Platon; Iosif, imnograful (Post)

5 J Sf. Mc. Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul şi Agatopod (Post)

6 V Sf. Mc. Irineu, Ep. de Sirmium; Sf. Eutihie, Patr. Constantinopolului; Cuv. Platonida (Post)

7 S Sf. Mc. Gheorghe Mărt., Ep. Mitilenei; Sf. Mc. Caliopie, Achilina şi Rufin diac. (Sâmbăta lui Lazăr - Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

8 D Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit şi Hermas (Denie) (Dezlegare la peşte)

 

(†) Duminica a VI-a din Post (a Floriilor - Stâlpărilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-18

 

9 L Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Sf. Mc. Vadim arhim. (Sf. şi Marea Luni; Denie) (Numai seara, pâine şi apă)

10 M Sf. Mc. Terentie, Pompie, African şi Maxim; Sf. Mc. Dima (Sf. şi Marea Marţi; Denie) (Numai seara, pâine şi apă)

11 M †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica; Sf. Sfinţit Mc. Antipa; Cuv. Trifina (Sf. şi Marea Miercuri; Denie) (Numai seara, pâine şi apă)

12 J †) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Vasile Mărt.; Sf. Antuza (Sf. şi Marea Joi; Denia celor 12 Evanghelii) (Post)

13 V Sf. Sfinţit Mc. Artemon (Sf. şi Marea Vineri; Denia Prohodului Domnului) (Zi aliturgica) (Post negru)

14 S Sf. Martin Mărt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Sf. şi Marea Sâmbătă) (Post negru)

15 D Sf. Ap. Aristarh, Pud şi Trofim; Sf. Mc. Crescent

 

(†) Duminica Sf. Învieri (Sf. Paşti); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17

 

16 L (†) A doua zi de Paşti; Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina şi Hionia

17 M (†) A treia zi de Paşti; Sf. Mc. Simeon, Ep. Persiei; Sf. Acachie, Ep. Melitinei

18 M Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Cosma, Ep. Calcedonului (Harţi)

19 J Cuv. Ioan Paleolavritul; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie

20 V †) Izvorul Tămăduirii; †) Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. Teodor Trihina; Sf. Ap. Zaheu (Harţi)

21 S Sf. Sfinţit Mc. Ianuarie; Sf. Mc. Alexandra, împărăteasa; Sf. Mc. Filipia

22 D Sf. Teodor Sicheotul, Ep. Anastasiopolei; Sf. Ap. Natanail

 

Duminica a II-a după Paşti (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev. Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1

 

23 L †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de biruinţă; Sf. Mc. Valerie

24 M †) Sf. Ier. Mărt.: Ilie Iorest şi Sava, Mitr. Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărt. din Maramureş; Sf. Mc. Pasicrat şi Valentin din Durostorum; Cuv. Elisabeta

25 M Sf. Ap. şi Ev. Marcu; †) Cuv. Vasile de la Poiana Mărului (Dezlegare la peşte)

26 J Sf. Mc. Vasile, Ep. Amasiei; Sf. Glafira

27 V Sf. Sfinţit Mc. Simeon, ruda Domnului; Sf. Ap. Aristarh, Marcu şi Zinon (Dezlegare la peşte)

28 S Sf. Ap. Iason şi Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian şi Dada

29 D Sf. 9 Mc. din Cizic; Cuv. Memnon Mărt.

 

Duminica a III-a după Paşti (a Mironosiţelor); Ap. Fapte VI, 1-7; Ev. Marcu XV, 43-47; XVI, 1-8; glas 2, voscr. 3

 

30 L Sf. Ap. Iacob, fiul lui Zevedeu

În ziua de 23 aprilie, biserica face prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, a cărui viață este un tezaur de nestrămutată credință în Hristos, vădită prin numeroase acte de milostenie și fapte minunate.

Viteazul ostaș al Împăratului ceresc, s-a născut în Capadocia, o provincie din Asia Mică, în jurul anului 260, dintr-o familie creștină aleasă. A fost crescută în frică de Dumnezeu de către mama sa, care era din Cezareea Palestinei și avea multă avere. Tatăl său a suferit tot moarte martirică, pentru că deși era ofițer în armata romană (păgână pe vremea aceea), a îmbrățișat învățătura Evangheliei și credința cea adevărată în Hristos.

După ce tânărul Gheorghe a ajuns la vârsta de 20 de ani, a fost luat la oaste, iar fiindcă era viteaz și iscusit în rânduiala sa, a fost ridicat la gradul de tribun, și apoi foarte repede primește cinstea de a fi numit comandant al armatei romane de răsărit, chiar de către împăratul Dioclețian.

Citeşte mai mult...

 Învierea Domnului sau Sfintele Paști este cea mai mare sărbătoare religioasă a credincioșilor creștini. Are dată variabilă, dar ziua este întotdeauna aceiași - Duminica.

De obicei luna aprilie este luna sărbătoririi Paștelui, dar uneori, mai rar, ce e drept, Paștele poate avea loc și în luna mai.

Din paginile Sfintelor Evanghelii se desprinde că Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos a profețit despre patimile, moartea și Învierea Sa. Dar aceste profeții, Sfinții Apostoli și ucenici ai Domnului le-au primit în tăcere, ca și cum n-ar fi crezut în posibilitatea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Însă toate profețiile s-au adeverit: vinderea, arestarea, procesul religios, apoi cel în fața instanței civile romane, osândirea la moarte, suferințele îndurate, răstignirea, moartea, dar mai cu seamă Învierea. Abia după ce Domnul a înviat, ucenicii și-au adus aminte de cuvintele Lui: “Deci când a înviat din morți, ucenicii Săi și-au adus aminte că El zisese acestea și au crezut Scripturii și cuvântului pe care-l spusese Iisus” (Ioan 2.22.).

Minunea Învierii s-a produs a treia zi de la Răstignire, duminica, ziua întâi a săptămânii la iudei, și este relatată de toți Sfinții Evangheliști. Dintre aceștia Sfântul Matei ne lasă o amplă relatare, spunând că s-a făcut cutremur mare și un înger al Domnului, pogorându-se din cer și venind, a prăvălit piatra de la ușa mormântului și ședea deasupra ei. Și înfățișarea lui era ca a fulgerului și îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Și de frica lui s-au cutremurat străjerii și s-au făcut ca niște morți, iar femeile mironosițe (purtătoare de mir) s-au îndreptat spre mormânt dis-de-dimineață cu miresmele pe care le pregătiseră, pentru a unge trupul Domnului. Ajungând la mormânt au văzut că piatra de la ușa mormântului era răsturnată. Drept aceea au putut intra în mormânt, dar acolo au fost întâmpinate de îngerul Domnului care le-a spus că Iisus Nazarineanul cel răstignit a înviat. Așadar, femeile mironosițe sunt primele care găsesc piatra răsturnată de pe ușa mormântului, primele care văd mormântul gol, primele care vestesc Învierea Sfinților Apostoli.

Vorbind despre minunea Învierii, unul din marii teologi români ai veacului xx, mitropolitul Antonie Plămădeală scria: “Știrile despre Înviere ne vin de la martori oculari. Ei L-au văzut murind, L-au îngropat, L-au plâns, și-au pierdut speranța, s-au lepădat de El, și apoi tot ei L-au văzut înviat, deși nu se mai așteptau la așa ceva.”

Și când l-au văzut înviat și-au recăpătat curajul, și au început să-L mărturisească cu îndrăzneală pe Hristos cel Înviat.

Din moment ce credem în Învierea lui Hristos, avem datoria morală de a deveni și noi martori ai acesteia, și alături de sfintele femei mironosițe și de Sfinții Apostoli și ucenici ai Domnului, să mărturisim din noaptea Învierii până la Înălțare, că într-adevăr “Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!”

 

AMIN!

• „Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei, la rândul lor, pe tine, și să-ți fie ca răsplată. Ci când faci un ospăț, cheamă pe săraci, pe neputincioși, pe șchiopi, pe orbi, și fericit vei fi că nu pot       să-ți răsplătească. Căci ți se va răsplăti la învierea drepților.” (Luca, cap. 14; 12, 13, 14)
•  „Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viață.” (Ioan, cap. 5; 24)
•  „Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale. Iar cel plătit și cel care nu este păstor, și ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le risipește.” (Ioan, cap. 10; 11, 12 )
•  „Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați.” (Luca, cap. 6; 37)
•  „Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut  L-a dat, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viață vesnică.” (Ioan, cap. 3; 16)
•  „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Matei cap. 22; 37)
•  „Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat și păcătos, și Fiul Omului Se va rușina de el când va veni întru slava Tatălui Său cu sfinții îngeri.” (Marcu, cap. 8; 38)

Viața omului e materie, dar e și spirit. Spiritul creează materia, iar nu invers. Din energia increată a vidului primordial Creatorul a făcut universul și lumea în care trăim. Esența divină e nepieritoare, energia conștientă care dă naștere vieții și care postexistă vieții pământești, fiind principiul fundamental în jurul căruia ființa umană trebuie să-și construiască viața. Spun toate acestea deoarece ființa omenească la fel cum are nevoie de apă, mâncare ori confort, la fel are nevoie și de spiritualitate.

Anul are o serie de cicluri sacre pe care omul creștin are datoria de a le înțelege și de a se raporta la ele. Sărbătoarea Învierii Domnului este cel mai important moment din viața creștinului. Învierea este evenimentul care sfidând raționalul și depășind sfera probabilităților generale ale lumii, a dat omului șansa de a se naște a doua oară. Această a doua naștere trăită în fiecare an cu ocazia Sfintelor Paști este miracolul din care se naște mântuirea persoanei și șansa la nemurire și la Adevăr. Adevărul, cel de dincolo de rațiunea simplistă și conformistă, este unica premisă a omului spre revenirea acestuia la matca sa fundamentală, comuniunea dincolo de spațiu și timp cu Dumnezeu. Ca atare, Sfintele Paști nu sunt un simplu moment de comemorare și ceremonial religios, ci sunt retrăirea ciclică a unei minuni divine din care răsar valorile constitutive ale civilizației creștine și care stă la baza așezământului nostru de credință.

Citeşte mai mult...

SOCIETATEA AGRICOLĂ OTOPENI CONVOACĂ ADUNAREA GENERALĂ a membrilor asociați pe data de 18.03.2012 la  ora 10.00 în SALA DE ȘEDINȚE A CASEI DE CULTURĂ “ION MANU” DIN ORAȘUL OTOPENI

 Ordinea de zi:

• Raport de activitate al Consiliului de Administrație pe anul 2011;
• Raportul cenzorilor;
• Aprobarea bilanțului contabil pe anul 2011;
• Prezentarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2012;
• Alegerea membrilor Consiliului de Administrație;
• Alegerea cenzorilor;
• Diverse

 NOTĂ: Dacă numărul participanților la Adunarea Generală este sub 2/3 din totalul membrilor înscriși, aceasta se reprogramează pe data de 25.03.2012 la aceeași oră și în același loc.

 Președinte,

Anghel Ștefan

 

 

BUNĂ VESTIRE 25 MARTIE

 Când s-a împlinit vremea izbăvirii neamului omenesc, care avea să fie prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, era trebuinţă să se afle o fecioară curată, fără prihană şi sfântă, care să fie vrednică să întrupeze pe Hristos Dumnezeu.

Această fecioară, mai sfântă decât toată sfinţenia a fost Preacurată şi Preabinecuvântată Fecioară Maria, odrasla dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana, rod al rugăciunilor şi al îndelungatei postiri.

La 3 ani, Fecioara Maria a fost dusă în loc sfânt, în templul lui Solomon, unde a trăit până la vârsta de 15 ani. Aici, Fecioara se îndeletnicea cu neîncetată rugăciune către Dumnezeu, dar şi cu lucrul mâinilor în toate zilele.

După ce s-au sfârşit doisprezece ani de petrecere în templu, i s-a poruncit ei de către arhierei şi preoţi ca, după obiceiul Legii, să iasă din bisericeasca locuinţă şi să se mărite după bărbat. Ea însă le-a răspuns că din scutece este dată lui Dumnezeu, şi niciun muritor nu poate să o silească spre nuntă, fiind fecioară a lui Dumnezeu Cel fără de moarte.

Atunci s-a luat hotărârea să se caute un bărbat vrednic căruia să i se încredinţeze Sfânta Fecioară, sub rânduială şi chipul însoţirii, pentru păzirea fecioriei. Acest bărbat drept s-a găsit în persoana Sfântului Iosif, care era bătrân de ani şi rudenie cu Fecioara Maria. Sfântul Iosif a devenit logodnicul Fecioarei numai cu părerea, dar cu lucrul era curat păzitor al fecioriei ei şi slujitor al vieţii Preacuratei Fecioare celei pline de sfinţenie.

Vieţuirea Fecioarei Maria în casa dreptului Iosif nu şi-a schimbat cursul de mai înainte pe care o avea în Sfânta Sfintelor. Căci nu avea altă preocupare decât numai rugăciunea către Dumnezeu, citirea cărţilor dumnezeieşti şi cuviincioasa lucrarea a mâinilor. Casa lui Iosif era ca o biserică de rugăciune, din care nu ieşea nicăieri, trăind în post şi în tăcere.

Aşa petrecând ea patru luni, a sosit ceasul întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, ceasul cel din veci ascuns şi de îngeri neştiut, ceasul în care avea să înceapă mântuirea noastră. Şi a trimis Dumnezeu pe Gavriil, arhanghelul duhurilor cereşti ca să bine vestească Preacuratei Fecioare zămislirea Fiului lui Dumnezeu în pântecele omenesc al Fecioarei. Astfel, apropiindu-se încetişor, Gavriil i-a rostit cu glas liniştit: „Bucură-te ceea ce eşti cu dar dăruită, Marie, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei. Duhul se va pogorî peste tine şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri!” Atunci, Fecioara Maria, cu smerenie şi stăpânită de dorinţă arzătoare de a împlini voia lui Dumnezeu, a răspuns: „Fie mie după cuvântul tău.”

Fericit de acest răspuns, arhanghelul a plecat şi îndată a avut loc taina cea mare şi mai presus de fire a zămislirii Fiului lui Dumnezeu, care S-a născut din veşnicie din Tatăl, şi a luat trup omenesc din Sfânta Fecioară pentru mântuirea neamului omenesc în veci.

Amin.

Text: Preot Radu Mihai Bujorel

MARTIE (31 zile)

ziua 12 ore, noaptea 12 ore

 

1 J Cuv. Mc. Evdochia; Cuv. Domnina; Sf. Mc. Antonina; Sf. Mc. Marcel şi Anton (Canonul cel Mare, partea a IV-a) (Post)

2 V Sf. Sfinţit Mc. Teodot; Sf. Mc. Isihie şi Nestor (Post)

3 S Sf. Mc. Eutropiu, Cleonic şi Vasilisc (Sâmbăta Sf. Teodor - Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

4 D Cuv. Gherasim de la Iordan; Sf. Mc. Pavel şi Iuliana, sora lui (Dezlegare la ulei şi vin)

 

Duminica I din Post (a Ortodoxiei); Ap. Evrei XI, 24-26; 32-40; Ev. Ioan I, 43-51; glas 5, voscr. 5

 

5 L Sf. Mc. Conon din Isauria; Sf. Mc. Conon Grădinarul, Sf. Mc. Iraida (Post)

6 M Sf. 42 de Mc. din Amoreea; Sf. Mc. Eufrosin (Post)

7 M Sf. Mc. Ep. din Cherson: Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor şi Elpidie (Post)

8 J Cuv. Teofilact Mărt., Ep. Nicomidiei; Sf. Ier. Pavel Mărt.; Sf. Mc. Dometie (Post)

9 V †) Sf. 40 de Mc. din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (Dezlegare la ulei şi vin)

10 S Sf. Mc. Codrat, Ciprian şi Dionisie (Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

11 D Sf. Sofronie, Patr. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofin şi Talu (Dezlegare la ulei şi vin)

 

Duminica a II-a din Post (a Sf. Grigorie Palama; Vindecarea Slăbănogului din Capernaum); Ap. Evrei I, 10-14; II, 1-3; VII, 26-28; VIII, 1-2; Ev. Marcu II, 1-12; Ioan X, 9-16; glas 6, voscr. 6

 

12 L Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Grigorie Dialogul, Ep. Romei; Sf. Simeon Noul Teolog (Post)

13 M Aducerea moaştelor Sf. Nichifor, Patr. Constantinopolului (Post)

14 M Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Mc. Alexandru din Pidna (Post)

15 J Sf. Mc. Agapie, Plisie şi Tirmolau (Post)

16 V Sf. Mc. Sabin Egipteanul, Papa şi Roman, Cuv. Anin (Post)

17 S Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin (Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

18 D Sf. Chiril, Arhiep. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Evcarpion (Dezlegare la ulei şi vin)

 

Duminica a III-a din Post (a Sf. Cruci); Ap. Evrei IV, 14-16; V, 1-6; Ev. Marcu VIII, 34-38; IX, 1; glas 7, voscr. 7

 

19 L Sf. Mc. Hrisant, Daria şi Ilaria (Post)

20 M Cuv. Mc. ucişi în M-rea Sf. Sava cel Sfinţit; Sf. Ier. Nichita Mărt. (Post)

21 M Sf. Ier. Iacob Mărt.; Sf. Ier. Toma; Cuv. Serapion (Post)

22 J Sf. Cuv. Mc. Vasile, pr. din Ancira; Sf. Drosida, fiica împăratului Traian (Post)

23 V Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 ucenici ai lui (Post)

24 S Înainteprăznuirea Bunei Vestiri; Cuv. Zaharia; Sf. Ier. Artemon (Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

25 D (†) Buna Vestire (Blagoveştenia) (Dezlegare la peşte)

 

Duminica a IV-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul; Vindecarea fiului lunatic); Ap. Evrei II, 11-18; Evrei VI, 13-20; Efeseni V, 8-19; Ev. Luca I, 24-38; Marcu IX, 17-32; Matei IV, 25; V, 1-12; glas 8, voscr. 8

 

26 L Soborul Arhanghelului Gavriil; Sf. Mc. Montanus pr. şi soţia sa, Maxima (Odovania Praznicului Bunei Vestiri) (Post)

27 M Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania; Sf. Mc. Filet, Lidia şi fiii lor (Post)

28 M Cuv. Ilarion cel Nou; Cuv. Ştefan, făcătorul de minuni (Denia Canonului cel Mare) (Post)

29 J Cuv. Mc. Marcu, Ep. Aretuselor; Sf. Mc. Chiril diac. (Post)

30 V Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc Ioad; Sf. Evula (Denia Acatistului Născătoarei de Dumnezeu) (Post)

31 S Sf. Mc. Ipatie, Ep. Gangrei; Sf. Acachie Mărt., Ep. Melitinei; Sf. Mc. Veniamin diac. (Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

Sâmbătă, 3 martie 2012, ora 18.00

“BALUL MĂRŢIŞORULUI”

Duminică, 11 martie 2012, ora 18.00

Concert TUDOR GHEORGHE

Vineri, 16 martie 2012, ora 18.00

“URSUL” de A.P.Cehov

(spectacol al Teatrului “Ioan Slavici” Arad)

Duminică, 18 martie 2012, ora 11.00

“FULTURI ŞI OAMENI”

(spectacol pentru copii)

Intrarea la spectacolele Centrului Cultural “Ion Manu” se face pe bază de invitaţii. Acestea se pot ridica gratuit de la Secretariat în săptămâna evenimentului, zilnic între orele 10.00 – 15.00, sau se pot rezerva on-line pe www.ionmanu.ro.

Intrarea în sală se face cu 15 minute înaintea orei programate de începere a spectacolului. Invitaţiile îşi pierd valabilitatea după începerea evenimentului.

Centrul Cultural “Ion Manu” îşi rezervă dreptul de a modifica programul şi îşi ia obligaţia de a anunţa schimbările în timp util.

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova - d. 13 decembrie 1983, Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Tatăl poetului, Nicolae Hristea Stănescu, a fost ţăran prahovean care mai târziu a devenit meşteşugar şi comerciant ploieştean. Mama sa, Tatiana Cereaciuchin era parte a unei familii nobile din Rusia.

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru şi Pavel”, devenit „Mihai Viteazul” din Ploieşti, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescenţă, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărţi după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta şi eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului „O viziune a sentimentelor”. Ulterior, fiind împreună cu poeta şi autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie şi a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătoreşte cu Todoriţa (Dora) Tărâţă .

Citeşte mai mult...

Anul acesta Pastele se sarbatoreste pe data de 15 aprilie.

Paştele (latină pascha; ebraică פסח, pronunţat pessach; greacă Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală cu semnificaţii diferite, întâlnită în creştinism şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.

 Modul de calcul pentru Sfintele Paşte

Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară.

Durata pastelui crestin

Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.

Cronologia sărbătorilor pascale

Sărbătoarea Paştilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Cristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea şi moartea Sa din Vinerea Mare.

Obiceiuri de Paşti

Cel mai răspândit obicei creştin de Paşti este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, cozonac, drob.

Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepuraşul de Paşti sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit şi printre necreştini.

Culte creştine care nu sărbătoresc Paştele

Anumite culte creştine nu sărbătoresc Paştele, acestea sunt: Martorii lui Iehova, Biserica Mormonă, Adventiştii de Ziua a Şaptea

 „Eu locuiesc într-un sistem în care cuvintele sunt în stare să scuture întreaga structură a conducerii, în care cuvintele pot fi mai puternice decât 10 divizii militare.”

(Václav Havel)

 Există personalități -nu spun un lucru nou- pe care istoria le scoate din când în când la înaintare din lutul gros al mediocrității și care se încăpățânează să lupte împotriva răului cu orice preț, chiar până la propria jertfă. „Istoria le scoate din când în când la înaintare” este un fel de a zice, căci astfel de oameni refuză cu obstinație să se subordoneze capriciilor istoriei, sfidând-o cu acea superioritate specifică spiritelor superioare și -poate lucrul cel mai semnificativ- decid să le arate și celorlalți oameni calea spre lumină, pace și adevăr. Václav Havel face parte din acestă nobilă categorie de spirite, „ființă de excepție în lumea de azi”, după cum îl caracterizează prietenul său - disidentul Adam Michnik.

Citeşte mai mult...

„Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău, ca pe tine însuți”

Luca (10;27)

Un eveniment deosebit pentru viața religioasă a comunității noastre a fost sfințirea troiței de pe strada Polonă în luna decembrie a anului trecut. Este a doua troiță din cuprinsul Parohiei Otopeni, căci prima, cea de pe Calea Bucureștilor, fusese sfințită din luna octombrie a anului 2011.

Dacă troița de pe Calea Bucureștilor a fost ridicată de către familia Maxim Dorin, ca semn de mulțumire lui Dumnezeu, troița de pe strada Polonă are o altă istorie. De mai mulți ani, doamna Dobranici Maria își dorea din tot sufletul să ridice o sfântă troiță. Cheltuielile însă ar fi fost foarte mari și gândul bun al doamnei Dobranici nu s-a putut îndeplini. Dar, într-o zi s-a întâmplat o tragedie pe locul actual al troiței. Un tânăr, care efectua o intervenție pe unul din stâlpii de înaltă tensiune, s-a electrocutat prăbușindu-se fără suflare. O întâmplare nefericită, nedorită de nimeni. 

Citeşte mai mult...

ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI

2 FEBRUARIE

 

 

În ziua de 2 februarie, la 40 de zile de la Naşterea Domnului, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Întâmpinarea Domnului.

După rânduielile Legii Vechiului Testament, Pruncul Iisus a fost adus la templu şi prezentat preoţilor pentru a fi afierosit (dăruit) lui Dumnezeu, ca parte bărbătească şi întâi născut ce era. După datină trebuiau aduse două turturele, darul oamenilor săraci pentru a fi jertfite pe altarul templului.

Din îndemnul Duhului Sfânt, tot atunci a venit la templu şi dreptul Simeon, căruia i se vestise că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. Atunci bătrânul Simeon l-a primit în braţele sale rostind cuvintele “Acum liberează pe robul Tău Stăpâne după cuvântul Tău în pace, căci văzură ochii mântuirea Ta...”

Tot atunci se afla la templul din Ierusalim şi proorociţa Ana, văduvă în vârsta de 84 de ani, care slujea templului ziua şi noaptea şi văzându-L pe Prunc a început a lăuda pe Dumnezeu.

Proorociţa Ana este simbolul evlaviei şi a nădejdii de mântuire a tuturor femeilor creştine, aşa cum dreptul Simeon este întruchiparea şi simbolul aşteptării mântuirii întregii omeniri, care va gusta din viaţa veşnică doar după ce-l va primi pe Hristos prin Sfânta Împărtăşanie.

Dreptul Simeon a întâmpinat pe dumnezeiescul Prunc în templu şi s-a simţit fericit. Tot altfel şi noi creştinii să întâmpinăm pe Hristos în Biserică primind binecuvântarea Lui.

Să cinstim cu evlavie icoana Întâmpinării Domnului, fiindcă în ea ni se arată ţinta supremă  a vieţii noastre care este Iisus Hristos, Mântuitorul lumii.

 

AMIN

TÂIEREA ÎMPREJUR A DOMNULUI

1 IANUARIE

Tăierea împrejur era un legământ între Dumnezeu și Avraam - patriarh al Vechiului Testament, care închipuia Botezul din Noul Testament, însă tăierea împrejur nu era un lucru îndeajuns spre mântuire, ci doar o închipuire și o umbră a Evangheliei.

Sunt mai multe motive pentru care Domnul nostru Iisus Hristos a primit tăierea împrejur cea trupească:

-mai întâi prin tăierea împrejur s-a arătat tuturor că Fiul lui Dumnezeu a avut cu adevărat trup omenesc. Căci dacă avea doar trup spiritual cum ziceau unii eretici, atunci cum putea să se taie împrejur și să curgă sânge din El?

- a doua pricină a fost ca să plinească Legea veche dată de Dumnezeu lui Avraam. Mântuitorul a împlinit Legea, dar fariseii, cărturarii, invidioșii spuneau că El a venit să strice Legea

- un alt motiv al tăierii împrejur a Domnului a fost ca să arate mila, îndurarea și dragostea Sa cea nemărginită pentru noi. El fiind un prunc nevinovat, căci era de numai 8 zile, a început a-și vărsa sângele pentru noi și pentru a noastră mântuire încă din fragedă pruncie

- în sfârșit, odată cu tăierea împrejur a Domnului se pecetluiește și se sfârșește Legea Veche a tăierii împrejur, și în locul ei ne-a lăsat Botezul creștin prin apă și Duh.

Botezul creștin este tăiere împrejur, dar nu trupească, ci duhovnicească, preasfântă și mântuitoare și plină de toată curățenia și sfințenia.

 

 

SFÂNTUL VASILE CEL MARE

1 IANUARIE

Tot la 1 ianuarie, biserica prăznuiește și pe marele Ierarh Vasile cel Mare. El s-a născut în Cezareea Capadociei, în anul 330, dintr-o familie creștină foarte evlavioasă cu zece copii, dintre care cinci au devenit sfinți prin viața lor aleasă.

După ce a învățat carte la Atena, a primit botezul creștin în Iordan, apoi  s-a călugărit la o mănăstire în Pont. După ani de nevoință, Sfântul Vasile cel Mare a ajuns mitropolit al Cezareei Capadociei, pe care o păstorește vreme de nouă ani, făcând multe minuni, apărând dreapta credință ortodoxă împotriva numeroaselor erezii și scriind mai multe cărți de învățătură, între care la loc de cinste se află Tratatul despre Sfântul Duh. În anul 379, la vârsta de 49 ani,  Sfântul Vasile și-a dat sufletul cu pace în mâinile Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

Apoi adunându-se mulți arhierei, călugări și credincioși, au plâns mult plecarea dintre ei a unui așa de mare luminător și dascăl al Bisericii și l-au îngropat cu mare cinste în biserica Sfântul Mucenic Evpsihie din Cezareea.

 

BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA)

6 IANUARIE

Acest sfânt și mare praznic împărătesc se mai numește și ,,Arătarea Domnului” sau ,,Epifania” și este a treia mare sărbătoare în cinstea Mântuitorului, după Învierea Domnului și Nașterea Domnului.

La Botez s-au arătat cele trei persoane ale Sfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se botează în Iordan de către Ioan Botezătorul; Tatăl grăiește din ceruri: ,,Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit, iar Duhul Sfânt se pogoară ca un porumbel peste Iisus Hristos”.

Prin Botezul Domnului în râul Iordanului s-au sfințit atât apele Iordanului cât și toate apele și izvoarele pământului. Credincioșii creștini iau cu multă evlavie aghiazmă de la Bobotează, ducând-o în casele lor căci prin această apă sfințită se sfințesc casele și fântânile și se izgonesc duhurile rele cu puterea Duhului Sfânt.

Închinându-se cu credință și evlavie Sfintei Treimi, să cântăm împreună cu Biserica această sfântă cântare: ,,În Iordan botezându-Te Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit numindu-te. Și Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului.

Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule și lumea ai minunat, mărire Ție!” AMIN.

 

SOBORUL SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL

7 IANUARIE

A doua zi după Botezul Domnului în Iordan, Biserica cinstește pe slujitorul cel credincios, pe cel ce s-a învrednicit să-l boteze pe Fiul lui Dumnezeu, adică pe Sfântul Ioan Botezătorul.

Se cuvine să lăudăm pe cel mai mare postitor și rugător dintre oameni, pe proorocul cel minunat, pe apostolul pocăinței, pe propovăduitorul Prea Sfintei Treimi. Pustia i-a fost cea mai înaltă școală de formare duhovnicească. Ajungând la vârsta de 30 de ani, Sfântul Ioan a fost chemat la propovăduire și a ieșit din pustie. Sufletul lui era plin de Duh Sfânt, trupul lui era neprihănit, curat, mai mult îngeresc decât pământesc. Așa a ieșit Ioan din munţii Iudeii și a fost trimis de Duhul în pustiul Iordanului, aproape de Marea Moartă. Venea aici nu la odihnă, ci să propovăduiască iudeilor botezul pocăinței, să pregătească poporul ales pentru a crede în Mesia, venea să-L arate lumii pe Hristos și apoi să-L boteze în apele Iordanului.

Când a venit Domnul la botez, Ioan nu voia să-L boteze, căci se temea să se atingă cu mâinile sale de creștetul Făcătorului său. Dar Iisus Hristos i-a răspuns: ,,Lasă acum, că așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea”. Și L-a ascultat Ioan și L-a botezat pe Mântuitorul în Iordan. Aceasta este marea misiune a Înaintemergătorului, aceea de a pregăti lumea pentru Evanghelie, pentru credința în Hristos, de a arăta lumii pe Mielul lui Dumnezeu și de a-L boteza în apa Iordanului, mărturisindu-le tuturor Taina Sfintei Treimi.

El a mărturisit cel dintâi credința într-un singur Dumnezeu, dar închinat în trei persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Până la moarte, marele prooroc a învățat și a vestit despre Hristos și a mustrat păcatul.

Cu Sfântul Ioan Botezătorul se încheie șirul proorocilor Vechiului Testament, el fiind și primul prooroc al Marelui Testament. Este socotit cel mai sfânt om care a trăit vreodată pe pământ. Sfinte Ioane Botezătorule al lui Hristos, roagă-te și pentru noi păcătoșii. Amin!

 

SFINŢII TREI IERARHI

30 IANUARIE

La 30 ianuarie, biserica ortodoxă cinstește pe Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan, mari dascăli ai lumii și luminători, stâlpi ai Ortodoxiei, tâlcuitori adânci ai Sfintei Scripturi, părinți ai evlaviei, ai săracilor, apărătorii văduvelor și povățuitorii călugărilor.

Fiind luminați de Dumnezeu și dăruiți cu multă înțelepciune, ei au uimit pe filosofii timpului lor, au mustrat pe împărații necredincioși, au împărțit la săraci averile bogaților, au mustrat mândria și desfrâul, lăcomia și zgârcenia, scriind multe învățături creștinești. Ei au lăsat Bisericii zeci de cărți teologice care apăra dogmele ortodoxe, un adevărat tezaur al creștinismului.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte şi ne mântuiește pe noi. AMIN!

 

Text: Radu Mihai Bujorel

În perioada 27-29 ianuarie 2012, oraşul Otopeni va găzdui pentru prima oară o expoziţie de găini de rasă, iepuri şi păsări exotice. Evenimentul este organizat de Asociaţia Crescătorilor de Păsări – Pajura, în colaborare cu Primăria Otopeni.

Vor fi prezentate exemplare de găini aparţinând raselor: Cochinchina uriaş şi pitic, Brahma, Orpington, Plymouth Rock, Rhode Island, New Hampshire, Wiandotte, Yokohama, Phoenix, Mătase Japoneză etc; iepuri din rasele: Uriaş German, Berbec German, Cap de leu.

În cadrul expoziţiei vor avea stand şi firme producătoare de nutreţuri combinate şi medicamente pentru animale.

Expoziţia va avea loc în sala de sport a oraşului nostru, intrarea va fi liberă, iar programul de vizitare va fi următorul: vineri 9-20; sâmbătă   9-20; duminică 9-16.

Organizatorii şi-au exprimat speranţa ca expoziţia să bucure ochii şi sufletul celor care îi vor trece pragul.

Text: Cristian Ioniţă

Duminică, 5 februarie 2012, ora 11.00

“Cu Ionel in sala”

(spectacol de pantomime si improvizatie pentru copii)

 

Sambata, 11 februarie 2012, ora 19.00

Eveniment GRUPUL VOUA

Sambata, 18 februarie 2012, ora 17.00

Cu drag… de DRAGOBETE

Vineri, 24 februarie 2012, ora 19.00

CONCERT

 

Intrarea la spectacolele Centrului Cultural “Ion Manu” se face pe bază de invitaţii. Acestea se pot ridica gratuit de la Secretariat în săptămâna evenimentului, zilnic între orele 10.00 – 15.00, sau se pot rezerva on-line pe www.ionmanu.ro.

Intrarea în sală se face cu 15 minute înaintea orei programate de începere a spectacolului. Invitaţiile îşi pierd valabilitatea după începerea evenimentului.

Centrul Cultural “Ion Manu” îşi rezervă dreptul de a modifica programul şi îşi ia obligaţia de a anunţa schimbările în timp util.

În 1859 se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă - Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă - "ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie."

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului Naţional din adunarea electivă.

Citeşte mai mult...

„E de la sine înțeles că-ți împărtășesc admirația pentru acest geniu, care nu încetez să mă mir că a putut să apară printre noi. M-aș exprima chiar mai dur decât tine: fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat și aproape   de disprețuit…“ (Emil Cioran către Constantin Noica,

5 martie 1970)

Îmi amintesc perfect, cu neprefăcută emoție prima mea întâlnire cu Eminescu: toamna anului 1998, când într-o antologie de texte, a cărei înfățișare m-a izbit de la bun început prin aspectul neîngrijit și foile rupte, pătate, am citit fermecat simpatica poezie „Somnoroase păsărele“: „Somnoroase păsărele / Pe la cuiburi se adună, / Se ascund în rămurele- / Noapte bună! // Doar izvoarele suspină, / Pe când codrul negru tace; / Dorm și florile în grădină -/ Dormi în pace!“

*

Cel mai frumos portret fizic al lui Eminescu rămâne acela realizat de Caragiale, în medalionul literar „În Nirvana“: ,,Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre;  o frunte înaltă și senină, niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului – se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.“

*

Dacă privim superbul portret vienez din 1869, și în paralel pe cel al lui Hölderlin sau Novalis, suntem izbiți de o similitudine uimitoare; toți acești poeți au o înfățișare specifică artiștilor romantici: fruntea înaltă, un chip frumos și luminat, pletele lungi, răsfrânte pe umeri, privirea visătoare, îndreptată spre un dincolo inaccesibil oamenilor de rând. Toate aceste trăsături fac parte dintr-un tipar consacrat de multă vreme de istoria literaturii.

*

Citeşte mai mult...

Sursa http://www.calendarortodox2012.ro/

2012 FEBRUARIE (29 zile)

ziua 11 ore, noaptea 13 ore

 

1 M Înainteprăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon, Perpetua şi Felicitas (Post)

2 J (†) Întâmpinarea Domnului (Stratenia); Sf. Mc. Iordan şi Gavriil

3 V Sf. şi Dreptul Simeon; Sf. Proorociţă Ana (Post)

4 S Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Sfinţit Mc. Avramie

5 D Sf. Mc. Agata şi Teodula (Începutul Triodului)

 Duminica a XXXIII-a după Rusalii (a Vameşului şi Fariseului); Ap. II Timotei III, 10-15; Ev. Luca XVIII, 10-14; glas 1, voscr. 1

 6 L Sf. Vucol, Ep. Smirnei; Sf. Mc. Iulian, Fausat, Evilasie şi Maxim; Cuv. Varsanufie cel Mare

7 M Sf. Partenie, Ep. Lampsacului; Cuv. Luca; Sf. 1003 Mc. din Nicomidia

8 M Sf. M. Mc. Teodor Stratilat; Sf. Prooroc Zaharia; Sf. Mc. surori Marta şi Maria (Harţi)

9 J Sf. Mc. Nichifor; Sf. Sfinţiţi Mc. Marcel şi Pangratie (Odovania Praznicului Întâmpinării Domnului)

10 V † Sf. Sfinţit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Enata şi Valentina (Harţi)

11 S Sf. Sfinţit Mc. Vlasie, Ep. Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa

12 D Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei celei Mari; Sf. Antonie, Patr. Constantinopolului; Sf. Mc. Hristea

 Duminica a XXXIV-a după Rusalii (a Fiului Risipitor); Ap. I Corinteni VI, 12-20; Ev. Luca XV, 11-32; glas 2, voscr. 2

 13 L Cuv. Martinian; Sf. Ap. şi Mc. Acvila şi soţia sa Priscila

14 M Cuv. Auxenţiu, Maron şi Avraam; Sf. Filimon, Ep. Gazei

15 M Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior; Cuv. Eusebiu (Post)

16 J Sf. Sfinţit Mc. Pamfil; Sf. Mc. Valent, Pavel şi Seleuc; Cuv. Flavian

17 V Sf. M. Mc. Teodor Tiron; Sf. Mariamna; Sf. Împăraţi Marcian şi Pulheria (Post)

18 S Sf. Leon, Ep. Romei; Sf. Agapit, Ep. Sinadei (Sâmbăta morţilor - Moşii de iarnă)

19 D Sf. Ap. Arhip, Filimon şi soţia sa, Apfia; Cuv. Mărt. Evghenie şi Macarie

 Duminica Lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi); Ap. I Corinteni VIII, 8-13; IX, 1-2; Ev. Matei XXV, 31-46; glas 3, voscr. 3

 20 L Sf. Leon, Ep. Cataniei; Sf. Agaton, Ep. Romei; Cuv. Visarion (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)

21 M Cuv. Timotei; Sf. Eustatie, Ep. Antiohiei (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)

22 M Aflarea moaştelor Sf. Mc. din Evghenia; Cuv. Atanasie, Talasie şi Limneu (Zi aliturgica) (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)

23 J † Sf. Mc. Policarp, Ep. Smirnei; Cuv. Gorgonia (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)

24 V †) Întâia şi a doua aflare a Capului Sf. Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului (Zi aliturgica) (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)

25 S Sf. Tarasie, Arhiep. Constantinopolului; Sf. Mc. Alexandru şi Ipatie (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)

26 D Sf. Porfirie, Arhiep. Gazei; Sf. Mc. Fotini; Sf. Teodor (Lăsatul secului pentru Postul Mare) (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)

 Duminica Lăsatului sec de brânză (a Izgonirii lui Adam din Rai); Ap. Romani XIII, 11-14; XIV, 1-4; Ev. Matei VI, 14-21; glas 4, voscr. 4

 27 L Cuv. Mărt. Procopie şi Talaleu (Canonul cel Mare, partea I; Începutul Postului Mare) (Zi aliturgica) (Numai seara, pâine şi apă)

28 M Cuv. Vasile Mărt.; Sf. Sfinţit Mc. Nestor (Canonul cel Mare, partea a II-a) (Zi aliturgica) (Numai seara, pâine şi apă)

29 M † Cuv. Ioan Casian Romanul şi Gherman din Dobrogea (Canonul cel Mare, partea a III-a) (Post)

Romanul fantastic "Aventurile lui Alice în țara minunilor" a fost scris în 1865 de scriitorul englez Lewis Carroll și spune povestea unei fetițe pe nume Alice care stand pe o bancă cu sora ei vede un iepure cu ceas si il urmareste, căzând intr-o vizuină. Ajunge intr-o sală cu o masă pe care se afla o cheiță care deschide o ușă spre o gradină superbă, insa Alice este prea mare pentru a intra.Atunci, bea dintr-o sticluță și se micșorează, însă uită cheia pe masă. Lumea fascinantă imaginată de Lewis Carroll ca spațiu pentru povestirea aventurilor lui Alice a trezit mereu curiozitatea copiilor, care își doreau să mai audă măcar o parte din intâmplările prin care trecea micuța eroină. Universul din Țara Minunilor face ca necunoscutul și neințelesul să pară familiar, logic și cu siguranță foarte amuzant. Dacă Alice poate să treacă prin această lume, să trăiascăîin ea și să își facă prieteni, atunci orice devine posibil, iar imaginația copiilor poate să treacă dincolo de limitele impuse de lumea adulților. Lewis Carroll nu și-a imaginat nici o clipă că incercările sale de a scrie povesti pentru copii se vor dovedi un succes mondial. Dar cate generatii nu au pășit pe urmele lui Alice, în căutarea Iepurelui Alb, prăbușindu-se în subteran, trecând prin Sala Ușilor, așezându-se cuminți alături de Iepurele de Martie, Bursucul Somnoros și Pălărierul Nebun pentru a bea un ceai și a mânca o tartină, jucand cricket cu păsări flamingo sau examinându-i pe soldații-cărți de joc, care vopseau trandafirii in culoarea preferata a reginei. Nenumărate generații de copii au visat cu ochii deschiși în timp ce citeau sau ascultau povestea, dorindu-și să danseze cadril cu țestoasă și grifonul, să asiste la grandiosul proces de la final, să se imprietenească pentru totdeauna cu pisica de Cheshire. Orice ar fi făcut, cu toții și-ar fi dori să ajungă în lumea lui Alice. Cartea a fost tradusă în 125 de limbi și a constituit sursă de inspirație pentru numeroase versiuni teatrale și cinematografice de la un film din 1903, versiunea Disney din 1943 sau mai recent pentru filmul lui Tim Burton din 2010 sau adaptări pe Broadway.

LEWIS CARROLL (1832-1898)

 A fost scriitor, matematician, logician, diacon anglican și fotograf englez. Într-o epocă victoriană în care erau la modă povestirile sentimentale, a creat o literatură pentru copii marcată de fantezie, umor absurd și satiră. "Alice în țara minunilor" și "Prin oglindă" sunt cele mai cunoscute lucrări ale sale. Personalitate controversată datorită orientărilor sale politice și religoase, considerat genial de unii critici, Lewis Carroll rămâne "tatăl" unuia dintre cele mai iubite romane pentru copii și adolescenți și de ce nu și pentru adulți.

Regia: Alice Barb
Asistență de regie: Gabriel Apostol
Scenografia: Marian Sandu, Alice Barb, Gabriel Apostol
Muzica: Alice Barb
Distributia: Daniela Ruxandra Mihai, Ioana Chelaru, Ilona Hrestic, Geo Dinescu, Gabriel Apostol, Ioan Brancu, Viorel Ionescu
Durata: 1h 10 min

DUMINICA, 16 OCTOMBRIE 2011, ORA 11.00

Sâmbătă, 4 iunie 2011, ora 19.00 – Piata Primariei

OTOPENIDAD – O seara latino! (invitati: MANDINGA)

Duminica, 5 iunie 2011, ora 11.00 – Piata Primariei, Parc

ZIUA COPIILOR (eveniment dedicat zilei de 1 iunie)

Sambata, 11 iunie 2011 – Sala Mare

LANSARE Olga Greceanu - DICŢIONAR BIBLIC

Vineri, 17 iunie 2011, ora 20.30 – Piaţa Primăriei

CONCERT Central Warehouse, Iris, Compact

Sâmbătă, 25 iunie 2011, ora 20.00 – Piaţa Primăriei

RITMURI (participă asambluri folclorice din Europa)

Duminică, 26 iunie 2011, ora 11.00 – Sala Mare

SPECTACOL PENTRU COPII (Teatrul “Ion Creanga” din Bucureşti)

 Intrarea la spectacolele Centrului Cultural “Ion Manu” se face pe bază de invitaţii. Acestea se pot ridica gratuit de la Secretariat în săptămâna evenimentului, zilnic între orele 10.00 – 15.00.

Intrarea în sală se face cu 15 minute înaintea orei programate de începere a spectacolului. Invitaţiile îşi pierd valabilitatea după începerea evenimentului.

Centrul Cultural “Ion Manu” îşi rezervă dreptul de a modifica programul şi îşi ia obligaţia de a anunţa schimbările în timp util. 

Sa vizitam muzee noaptea? De ce nu!

Noaptea muzeelor va avea loc in 2011 pe data de 14 mai si vor participa la acest eveniment  peste 40 de muzee din intreaga tara.

Acest eveniment, a fost organizat prima data de catre Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, este o dovada ca noaptea nu este un domeniu rezervat exclusiv cluburilor si concertelor, arta grafica si cultura avand si ele publicul lor nocturn.

Muzeele bucureştene îşi aşteaptă vizitatorii la expoziţii, spectacole de muzică, dans, teatru şi film, proiecţii şi evenimente speciale interactive.

Astel in Bucuresti vor fi deschise urmatoarele muzee:

• Muzeul Aviaţiei
• Muzeul de Artă "Vasile Grigore"
•  Muzeul Bellu
• Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I"
• Muzeul Municipiului Bucureşti
• Muzeul Naţional de Artă al României
• Muzeul Naţional de Artă Contemporană
• Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi
• Muzeul Naţional de Istorie a României
• Muzeul Naţional al Literaturii Române
• Muzeul Naţional de Geologie
• Muzeul Naţional "George Enescu"
• Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"
• Anaid Art Gallery
• Centrul Cultural Art Society
• LC Foundation.

In restul tarii vor fi deschise publicului larg urmatoarele muzee:

• Muzeul de Istorie şi Muzeul de Știinţele Naturii Aiud,
• Muzeul Judeţean Teleorman (Alexandria),
• Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia,
• Complexul Muzeal Arad,
• Muzeul de Etnografie Baia Mare,
• Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş (Baia Mare),
• Muzeul de Mineralogie Baia Mare,
• Muzeul Judeţean Botoşani,
• Muzeul Casa Mureşenilor (Braşov),
• Turnul Alb, Bastionul Graft şi Bastionului Fierarilor - Centrul Cultural "Petre Ţuţea" (Braşov),
• Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă (Caransebeş),
• Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca),
• Muzeele Universităţii "Babeş-Bolyai" (Cluj-Napoca), Turnul Croitorilor (Cluj-Napoca),
• Muzeul Municipal Dej, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva,
• Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi,
• Muzeul Judeţean Giurgiu,
• Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti,
• Complexul Muzeal Naţional Moldova (Iaşi)
• Muzeul Țării Crişurilor (Oradea),
• Muzeul Naţional al Petrolului Ploieşti,
• Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova (Ploieşti),
• Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (Sf. Gheorghe),
• Complexul Naţional Muzeal Astra (Sibiu),
• Muzeul de Istorie Sighişoara,
• Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte,
• Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea,
• Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa,
• Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Naţional Peleş (Sinaia).