Începuturi
După două luni de la discuţiile dintre părinţi, undeva prin luna februarie, vine la noi fratele lui Ioane, profesorul Hânciu Iustin, unul dintre cei mai pregătiţi şi competenţi dascăli pe linie profesională şi pedagogică, şi spune tatălui meu:
- Baci Fani, ştiu că ţi-ai dorit să dai băiatul la liceul militar şi că a vrut şi el să meargă acolo, dar n-ai posibilităţi materiale să-l dai înainte la un liceu teoretic, ca să facă doi ani, aşa cum se făcea până acum. Dar, am citit în ziar, am ziarul la mine, că începând din anul acesta, se va da examen pentru admiterea la liceul militar de către elevii care termină clasa a VIII-a. Examenul va fi în luna iunie şi se va da la matematică, limba română, istorie şi probe sportive. Acolo nu se plăteşte nimic, are gratuit mâncarea, hainele şi cazarea. Îi concurenţa mare, peste 10 elevi pe un loc, dar eu zic să-l înscrii, şi poate va intra!
- Eu vreau să meargă, domn' profesor, da' stai să-l întreb şi pe băiat. Auzi, măi Sandru, continuă tata, întorcând privirea spre mine, ce zîci domn' profesor, că poţi să dai la liceul militar anul aista, după ce termini clasa a VIII-a. Eu aş vre să încerci acolo, da' auzâşi ce mare-i concurenţa, eşti tu în stare să te întreci cu atăţia, unii, prunci de oameni mari, şi ăia îs şi mai pregătiţi ca tine şi mai înstăriţi?
- Eu vreau să merg tată, da... -Da' pe mine, nu mă întrebaţi? - intervine mama şi continuă: Unde-i liceu aista?
- Nană Floare, răspunde profesorul, liceul este la Breaza, un oraş situat dincolo de Braşov.
-Tuuulai Doamne, da' cum o me pruncul meu aşa de departe, să-i duc dorul tătă viaţa. Io nu vreu să margă, cini şti ce păţeşti p-acolo, vreu să stei lăngă noi, că săntem bătrâni, măi Fani, avem păstă 50 de ani şi o să rămânem singuri, fără ajutor.
Citeşte mai mult...